Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Nimeni nu mai vrea să fie șef. De ce Generația Z schimbă regulile pieței muncii

23 Iul. 2026, 08:44
 // Categoria: Life // Autor:  Realitatea.md
23 Iul. 2026, 08:44 // Life //  Realitatea.md

Tot mai puțini tineri își doresc să ajungă în funcții de conducere, preferând un echilibru între viața profesională și cea personală în locul promovărilor și al responsabilităților suplimentare. Potrivit unei analize publicate de Euronews, tendința ar putea crea dificultăți majore companiilor, în special în Europa, unde deficitul de forță de muncă se accentuează.

Potrivit lui Tomasz Szklarski, director executiv al companiei Enpulse și expert în implicarea angajaților, doar aproximativ 6% dintre reprezentanții Generației Z își doresc să ocupe funcții de conducere.

„Privind cercetările la nivel global, doar aproximativ 6% dintre membrii Generației Z vor să ocupe funcții de management superior și să devină șefi. Pentru organizații și structurile lor, aceasta este o problemă foarte mare”, a declarat expertul pentru Euronews.

Una dintre principalele explicații este că tinerii văd tot mai clar presiunea care vine odată cu o funcție de conducere. În ultimii ani, numărul angajaților coordonați de un singur manager aproape s-a dublat, de la aproximativ șase la doisprezece persoane.

Astfel, managerii sunt nevoiți să răspundă simultan în fața conducerii companiei pentru rezultatele obținute și, în același timp, să sprijine dezvoltarea, motivarea și bunăstarea unor echipe din ce în ce mai numeroase.

„Generația Z a cântărit foarte atent ce înseamnă echilibrul dintre viața profesională și cea personală comparativ cu sacrificiile necesare pentru a deveni șef. Tinerii văd foarte clar povara pe care o implică o funcție de conducere”, a explicat Szklarski.

Expertul avertizează că fenomenul ar putea afecta în mod special Europa, unde schimbările demografice reduc constant numărul persoanelor active pe piața muncii.

„Vor fi din ce în ce mai puțini oameni care lucrează, mai ales în Europa. Dacă nu pregătim o nouă generație de manageri și nu încurajăm oamenii să își asume responsabilitatea conducerii echipelor, vom avea tot mai multe dificultăți în menținerea eficienței organizațiilor”, a avertizat acesta.

Deși inteligența artificială preia tot mai multe sarcini în mediul de afaceri, expertul consideră că aceasta nu poate rezolva lipsa managerilor. Potrivit lui, coordonarea unei echipe presupune empatie, construirea relațiilor, motivarea angajaților și luarea unor decizii în care factorul uman rămâne esențial – abilități pe care tehnologia nu le poate înlocui cu ușurință.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.