Concursul pentru selectarea procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție (PA) a fost prelungit până pe 9 martie 2022. O hotărâre în acest sens a fost aprobată marți, 22 februarie curent, de către membrii Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Ședința a fost transmisă în direct de colegii de la RLIVE.MD și RLIVE TV.

Deși termenul-limită era 25 februarie, acesta a fost extins cu încă 12 zile, deja 9 martie fiind noua dată, ora 17:00.

Concursul a fost inițiat la începutul lunii și cuprinde două etape. Prima este preselecția candidaților de către o comisie specială instituită de CSP, iar a doua presupune selecția candidatului de către Consiliu.

Poate candida persoana care are o experiență profesională de cel puțin 10 ani în domeniul dreptului, obținută în jurisdicția Republicii Moldova sau jurisdicții străine, inclusiv în organizații internaționale, dintre care cel puțin patru ani în funcția de judecător, procuror, avocat sau ofițer de urmărire penală. Candidatul trebuie să posede calități manageriale, precum și să fie apolitic și integru.

Depunerea dosarelor de concurs are loc prin poșta electronică aparat@csp.md sau la sediul Consiliului Superior al Procurorilor (mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr.73).

În prezent, Elena Cazacov exercită interimatul funcției de procuror-șef al PA.

Pentru cele mai importante știri,
abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#concurs #CSP #Procuratura Anticoruptie.#procuror-sef

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.