Transportul public în Belgrad va fi gratuit începând cu 1 ianuarie 2025, a anunţat primarul capitalei Serbiei, Aleksandar Sapic, o premieră în Europa pentru un oraş cu peste un milion de locuitori. „Asta înseamnă că nimeni nu va mai avea nevoie să cumpere bilete sau abonamente”, a declarat într-o conferinţă de presă edilul, care a câştigat alegerile din 2022 sub culorile SNS (Partidul Progresist Sârb), partidul de guvernământ din Serbia.

„Prin această măsură, Belgrad devine singurul oraş european cu o populaţie de peste un milion de locuitori unde transportul public va fi gratuit”, a adăugat Aleksandar Sapic.

Mai multe oraşe europene, precum Tallin, Montpellier sau Luxemburg, au adoptat o măsură similară, însă niciunul dintre ele nu are o populaţie de peste un milion de locuitori. Belgradul are aproape 1,7 milioane de locuitori, iar utilizarea răspândită a automobilelor proprii creează zilnic ambuteiaje în trafic.

Întreaga flotă de autobuze, tramvaie şi troleibuze va fi reînnoită până în 2027, a mai anunţat miercuri primarul din Belgrad, care a promis că, până la finele anului 2025, niciun autobuz din Belgrad nu va avea o vechime mai mare de doi ani.

Deşi edilul nu a menţionat mediul înconjurător în conferinţa sa de presă, măsura referitoare la gratuitatea transportului public ar putea duce la o diminuare a nivelului de poluare în Belgrad, care în mod frecvent se numără printre cele mai poluate 10 oraşe din lume, potrivit statisticilor firmei elveţiene IQ Air, care măsoară poluarea aerului în întreaga lume.

Potrivit Băncii Mondiale, Serbia are cel mai prost bilanţ european în materie de mortalitate pe cap de locuitor legată de poluare. Sursele de poluare sunt numeroase, dar cele mai importante sunt utilizarea intensivă a cărbunelui, precum şi vehiculele învechite şi foarte poluante, dintre care multe sunt importante din alte ţări europene, precum şi de scăderea popularităţii mijloacelor de transport public.

Potrivit statisticilor oficiale, la finalul acestui an în Belgrad vor fi 700.000 de autovehicule înregistrate, cu 250.000 mai multe decât în urmă cu 10 ani, a precizat primarul Aleksandar Sapic în conferinţa sa de presă. Cu toate acestea, edilul a subliniat că singura soluţie pentru a limita utilizarea autovehiculelor proprii ar fi construirea unei linii de metrou, care este propusă de mai mulţi ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Belgrad #transport public

Viitorii profesori ar putea începe practica pedagogică încă din primul semestru de facultate, iar la absolvire ar urma să susțină o probă de predare. Schimbările fac parte dintr-un nou model de formare a cadrelor didactice, propus de Ministerul Educației și Cercetării, care pune mai mult accent pe experiența din școli și pe pregătirea practică a studenților.

Potrivit proiectului, studiile universitare pentru viitorii pedagogi ar urma să aibă o structură comună, indiferent de instituția în care învață, și să îmbine cinci componente: pregătirea de specialitate, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Astfel, studenții nu s-ar limita la acumularea cunoștințelor teoretice, ci ar învăța și cum să le aplice la clasă. De exemplu, după ce studiază o metodă de predare, ar putea să o testeze în timpul practicii, să observe reacțiile elevilor și să analizeze ce trebuie îmbunătățit la următoarea lecție.

Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă mentorii din școli și grădinițe. La început, studenții ar asista la lecții, apoi ar preda anumite secvențe sub îndrumarea unui profesor cu experiență, iar treptat ar ajunge să susțină ore de sine stătător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, proiectul prevede crearea unei rețele naționale de instituții de învățământ în care viitorii profesori să-și desfășoare practica. Mentorii și cadrele universitare ar planifica împreună activitățile, ar urmări lecțiile și ar evalua evoluția studenților.

Pe lângă pregătirea pentru predare, viitorii pedagogi ar urma să învețe cum să asigure incluziunea și siguranța copiilor, cum să le susțină bunăstarea și cum să folosească responsabil tehnologia și inteligența artificială. Experiențele din școli ar fi analizate și în cadrul unor seminare, unde studenții ar discuta despre dificultățile întâlnite și despre soluțiile pe care le pot aplica.

Proiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unor consultări publice organizate de MEC la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. La evenimentul de la UPS „Ion Creangă”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că pregătirea universitară trebuie să fie mai apropiată de realitățile din școli, iar colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ trebuie consolidată.

„Ne dorim ca viitorii profesori să beneficieze de o pregătire cât mai apropiată de realitățile din școală. De aceea, este important să oferim mai mult spațiu practicii pedagogice și să consolidăm colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ. Consultările publice reprezintă o oportunitate de a colecta propuneri pentru îmbunătățirea Concepției, iar în următoarele săptămâni vom continua acest proces și vom prezenta o propunere de plan-cadru pentru dezbateri”, a spus ministrul.

La rândul său, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, a explicat că practica va fi pusă în centrul pregătirii viitorilor educatori, învățători și profesori.

Concepția prevede trei ani de studii de licență și doi ani de master. Absolvenții de licență ar putea preda în învățământul primar și gimnazial, însă ar trebui să finalizeze un master profesional cu profil didactic în cel mult cinci ani de la prima angajare. Pentru a preda la liceu, diploma de master ar fi obligatorie.

Accesul în profesie ar urma să fie posibil și pentru absolvenții altor domenii, prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare.

Noul model ar urma să fie aplicat treptat, începând cu studenții admiși în anul universitar 2027–2028. Cei care sunt deja înscriși la studii ar urma să le încheie conform cerințelor actuale. Proiectul Concepției a fost publicat pentru consultări la 21 octombrie.

Documentul a fost elaborat după analiza programelor de studii de la cele trei universități din țară și a unor modele de formare din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. MEC a luat în calcul și experiența profesională a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul științelor educației. Analiza a arătat că pregătirea viitorilor profesori diferă de la o universitate la alta, iar unii absolvenți, chiar dacă au rezultate academice bune, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice teoria în fața unei clase de elevi.

Reforma este însoțită și de măsuri de sprijin pentru tinerii care aleg profesia didactică. De la 1 septembrie 2026, bursele au fost majorate cu 40%, iar tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, precum și de mentorat și reducerea normei didactice în primii ani de activitate.