Un fenomen meteo rar a transformat unul dintre cele mai aride locuri de pe planetă într-un peisaj alb. Deșertul Atacama, situat în nordul statului Chile, a fost acoperit de un strat neobișnuit de zăpadă, un eveniment care a atras atenția comunității științifice internaționale. Ninsoarea rară a dus la oprirea temporară a unui telescop radio uriaș, considerat unul dintre cele mai puternice din lume. Informația a fost relatată de Live Science, citată de Antena3.ro.

Deșertul Atacama este cunoscut pentru peisajele sale spectaculoase, dar și pentru climatul extrem. Este considerat unul dintre cele mai aride locuri de pe Pământ, existând zone unde nu a plouat de secole, din cauza curenților marini reci și a barierelor montane. Oficialii NASA au publicat imagini din satelit care surprind ninsoarea rară ce a căzut în Atacama. O fotografie realizată în luna iulie arată cum deșertul a fost „pictat” de stratul de zăpadă, potrivit sursei citate.

Vremea geroasă a afectat funcționarea observatorului Atacama Large Millimeter/submillimeter Array (ALMA), care a fost plasat temporar pe „modul de supraviețuire”. Imaginea din satelit a surprins un spectacol considerat istoric, produs în urmă cu șase luni, când furtuna de zăpadă a lovit unul dintre cele mai uscate locuri de pe glob. Deșertul Atacama este un deșert non-polar cu o suprafață de aproximativ 105.000 de kilometri pătrați și se întinde pe o fâșie de aproximativ 1.600 de kilometri între Oceanul Pacific și Munții Anzi, în nordul statului Chile.

Potrivit publicației Live Science, Atacama este cel mai vechi deșert non-polar din lume, menținându-se într-o stare semi-aridă de cel puțin 150 de milioane de ani. Tot aici se află și cel mai însorit loc de pe Pământ, Platoul Altiplano, unde nivelul de lumină solară este comparabil cu cel de pe planeta Venus.

În unele regiuni ale deșertului se înregistrează doar 0,5 milimetri de precipitații pe an, conform Guinness World Records. Cercetările arată că în anumite zone nu a fost înregistrată ploaie timp de aproape 400 de ani, între 1570 și 1971.

Ninsoarea rară a avut loc pe 25 iunie, iar meteorologii au confirmat că este prima de acest fel din ultimul deceniu, potrivit Daily Galaxy. Peisajul acoperit de zăpadă a fost surprins de satelitul Terra al NASA, oferind o imagine spectaculoasă asupra platourilor înalte ale Atacamei, inclusiv Altiplano și Platoul Chajnantor.

Evenimentul este de interes major pentru cercetători, având în vedere particularitățile geografice ale regiunii, influențate de efectul de umbră pluviometrică al lanțului muntos al Anzilor Cordilieri. Deșertul Atacama găzduiește mai multe observatoare astronomice amplasate la mare altitudine, printre care Atacama Large Millimeter/submillimeter Array (ALMA) și telescopul Southern Astrophysical Research (SOAR).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#fenomen rar #meteo #zapada

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.