Mărirea deversării volumului de apă din lacul de acumulare Novodnestrovsc (Ucraina) și din lacul de acumulare Dubăsari, în mărime de 770 m³/s, a dus la creșterea nivelului apei în fluviul Nistru, ceea ce constituie 160% din normă, pentru luna aprilie, comunică Ministerul Mediului cu privire la regimul hidrologic în râurile din Republica Moldova în perioada 10-14 aprilie 2023.

Indicatorii menționați atestă o situație normală pentru perioada de primăvară, caracterizată prin căderea precipitațiilor și topirea zăpezilor în munții Carpați (Ucraina).

„Totodată, deversarea din lacul de acumulare Dubăsari începând cu data de 10 aprilie este micșorată în volum de 350 m³/s (ce constituie 75% din norma lunară), și va contribui în zilele următoare la scăderea treptată a nivelului apei în râu cu 1,0-2,5 m”, anunță MM.

În râul Prut regimul hidrologic este caracterizat de o scurgere joasă, circa 40% din normă pentru luna aprilie, ceea ce este condiționat de deversarea mică a apei din lacul de acumulare Costești-Stânca, care constituie 35,0 m³/s (37 % din normă). Deversările de apă mici sunt motivate prin lucrările, care vor fi efectuate la punctul de trecere a frontierei de stat Leova-Bumbăta.

În râurile mici, în această perioadă, regimul hidrologic nu se va modifica esențial. Fenomene hidrologice periculoase pentru perioada menționată nu se prevăd.

#Ministerul Mediului #Nistru #nivelul apei #Prut

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.