Mărirea deversării volumului de apă din lacul de acumulare Novodnestrovsc (Ucraina) și din lacul de acumulare Dubăsari, în mărime de 770 m³/s, a dus la creșterea nivelului apei în fluviul Nistru, ceea ce constituie 160% din normă, pentru luna aprilie, comunică Ministerul Mediului cu privire la regimul hidrologic în râurile din Republica Moldova în perioada 10-14 aprilie 2023.

Indicatorii menționați atestă o situație normală pentru perioada de primăvară, caracterizată prin căderea precipitațiilor și topirea zăpezilor în munții Carpați (Ucraina).

„Totodată, deversarea din lacul de acumulare Dubăsari începând cu data de 10 aprilie este micșorată în volum de 350 m³/s (ce constituie 75% din norma lunară), și va contribui în zilele următoare la scăderea treptată a nivelului apei în râu cu 1,0-2,5 m”, anunță MM.

În râul Prut regimul hidrologic este caracterizat de o scurgere joasă, circa 40% din normă pentru luna aprilie, ceea ce este condiționat de deversarea mică a apei din lacul de acumulare Costești-Stânca, care constituie 35,0 m³/s (37 % din normă). Deversările de apă mici sunt motivate prin lucrările, care vor fi efectuate la punctul de trecere a frontierei de stat Leova-Bumbăta.

În râurile mici, în această perioadă, regimul hidrologic nu se va modifica esențial. Fenomene hidrologice periculoase pentru perioada menționată nu se prevăd.

#Ministerul Mediului #Nistru #nivelul apei #Prut

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.