O expoziție foto dedicată victimelor atentatelor teroriste din 11 septembrie 2001 a fost inaugurată în Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Chișinău. Organizată de Ambasada Statelor Unite, expoziția „11 septembrie: 25 de ani de comemorare” include aproximativ 30 de fotografii istorice, imagini ale memorialelor și materiale care prezintă legături dintre Republica Moldova și evenimentele din acea zi.

Expoziția va putea fi vizitată până la 15 septembrie, iar fotografiile și materialele vor fi prezentate ulterior, pe rând, în mai multe sectoare ale capitalei.

Printre persoanele comemorate se numără Arkady Zaltsman, arhitect originar din Chișinău, care și-a pierdut viața în atacurile asupra World Trade Center. Zaltsman a emigrat în Statele Unite în 1989, după ce a contribuit la proiectarea clădirii care găzduiește astăzi Președinția Republicii Moldova. În 1991, în această clădire a fost semnată Declarația de Independență.

În Statele Unite, Zaltsman și-a continuat activitatea în domeniul arhitecturii și a ajuns să lucreze pentru compania Skidmore, Owings & Merrill. În dimineața zilei de 11 septembrie 2001, acesta se afla la etajul 105 al Turnului de Sud al World Trade Center, unde își prezenta proiectele la compania Aon Corporation.

După atentate, printre ruine a fost găsită verigheta lui Arkady Zaltsman. În memoria arhitectului, colonelul în rezervă Eduard Stahi și Arina Gumaniuc Stahi au comandat un tablou dedicat acestuia, iar fotografia lucrării este prezentată în cadrul expoziției.

La 11 septembrie 2001, 19 membri ai organizației teroriste al-Qaeda au deturnat patru avioane de pasageri. Două dintre acestea au lovit Turnurile Gemene din New York, unul a lovit clădirea Pentagonului, iar al patrulea s-a prăbușit în Pennsylvania. Aproape 3.000 de oameni au murit, iar aproximativ 6.000 au fost răniți.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#expozitie #SUA 11 septembrie 2001 #victime atentate teroriste

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.