Pe patru iulie, Castel Mimi invită iubitorii de tradiții, muzică și experiențe autentice la unul dintre cele mai așteptate evenimente ale verii – Noaptea Sânzienelor.

După succesul ediției precedente, care a adunat peste 4.000 de participanți, sărbătoarea revine cu și mai multă energie, culoare și momente speciale. În decorul spectaculos al castelului, oaspeții vor descoperi farmecul unei nopți inspirate de legendele Sânzienelor, parfumul lavandei și bucuria unei seri petrecute sub cerul liber.

Programul include ateliere de împletit coronițe din levănțică și grâu, ghicitul în ceară, dansuri, tururi în beciul istoric și numeroase zone dedicate relaxării și fotografiilor memorabile. În centrul atenției va fi și vinul Sânzienele, creat special pentru a celebra spiritul acestei sărbători.

Atmosfera va fi întreținută de artiști îndrăgiți: Valentin Uzun & Formația Tharmis vor aduce ritmuri etno-balcanice pline de energie, Formația Catharsis va readuce farmecul hiturilor retro-pop, iar seara se va încheia cu un spectaculos DJ Fountain Party alături de Felicia Dunaf și DJ Kirpitch, la havuzul multicolor al Castel Mimi.

Participanții pot alege între biletul ALCOOL, care include trei pahare de vin Sânzienele servite într-un pahar de colecție oferit cadou, și biletul NON-ALCOOL, care include o limonadă Ritchie. Copiii cu vârsta de până la 11 ani beneficiază de acces gratuit, dacă sunt însoțiți de adulți.

Cei care își doresc să participe sunt încurajați să-și cumpere biletele din timp, deoarece în ziua evenimentului, pe 4 iulie, prețul fiecărui bilet va fi mai mare cu 100 de lei.

Biletele sunt disponibile pe site-ul Castel Mimi, la pagina dedicată evenimentului: https://castelmimi.md/events/noaptea-sanzienelor/

Pe 4 iulie, îmbracă o ie, o ținută albă sau costumul popular și vino să trăiești o seară de vară cu tradiții, muzică, dans, vin Sânzienele și momente care se transformă în amintiri.

#castel mimi #Noaptea Sânzienelor

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.