Fostul președinte al SUA este acuzat în Georgia de ingerință în alegerile din 2020.

Un mare juriu din Georgia a adus acuzații împotriva fostului președinte american Donald Trump, în încercarea de a solicita o revizuire a alegerilor prezidențiale din 2020. Documentul corespunzător este publicat în baza de date a Tribunalului Fulton.

Au fost depuse acuzații și împotriva colaboratorilor lui Trump, Rudy Giuliani și Mark Meadows.

Ancheta a fost declanşată de o convorbire telefonică din ianuarie 2021 al lui Donald Trump – a cărei înregistrare a fost făcută publică – în care acesta îi cerea unui înalt oficial local, Brad Raffensperger, să „găsească” cele aproximativ 12.000 de buletine de vot pe numele său care îi lipseau pentru a-i câştiga pe cei 16 mari electori ai acestui stat.

Acuzaţiile ar urma să dezvăluie „o serie de acte ilegale pentru a modifica rezultatul alegerilor din Georgia: piraterie informatică, declaraţii false, hărţuire etc„, a enumerat pe reţelele de socializare Anthony Kreis, profesor de drept al universităţii din Georgia.

Juriştii susţin că procuroarea districtuală a comitatului Fulton, Fani Willis, intenţionează să folosească o lege în vigoare în statul Georgia privind delincvenţa în bandă organizată, folosită în special împotriva bandelor, ce prevede pedepse cu închisoarea de la cinci la 20 de ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În cazul în care ar câştiga alegerile prezidenţiale din 2024, dacă va fi condamnat, Donald Trump nu va putea să se graţieze sau să obţină renunţarea la urmărirea penală de către biroul procurorului deoarece acesta este un caz la nivel statului Georgia asupra căruia statul federal nu are autoritate.

Această procedură se referă la o parte din faptele vizate de inculparea din 1 august a lui Donald Trump într-o instanţă federală la Washington pentru presupuse manevre ilegale în timpul alegerilor din 2020 în şapte state cruciale, inclusiv Georgia. Data procesului nu a fost încă stabilită.

#acuzatii #Georgia #Trump

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.