Hantavirusul începe să se răspândească în mai multe țări europene, după apariția unor cazuri suspecte și confirmate la persoane aflate pe o navă de croazieră.

O însoțitoare de bord din orașul Haarlem, Olanda, a fost spitalizată cu simptome asociate hantavirusului, după ce a intrat în contact cu un pasager infectat de pe nava de croazieră Hondius. Rezultatele testelor de confirmare sunt încă în așteptare, scrie NOS.

Agențiile de sănătate au precizat că aceasta lucrează pentru compania KLM și prezenta simptome ușoare ale infecției.

Potrivit informațiilor preliminare, însoțitoarea de bord s-a infectat după ce a intrat în contact cu un pasager din Johannesburg, pe 26 aprilie. Pasagerul infectat a rămas în Africa de Sud și a decedat a doua zi.

Este vorba despre o femeie în vârstă de 69 de ani, care a fost pentru scurt timp la bordul navei, însă ulterior a fost considerată prea bolnavă pentru a mai putea zbura. Soțul ei murise la bordul vasului de croazieră.

Dintre aproximativ 150 de persoane aflate pe nava Hondius, 10 erau cetățeni olandezi. Autoritățile au anunțat că trei pacienți de pe navă urmează să fie transportați în Olanda pentru tratament.

Tot în Europa au fost raportate alte cazuri. În România, autoritățile au instituit măsuri de supraveghere, iar opt județe se află în alertă maximă. De asemenea, în Germania, o femeie care a fost pe aceeași navă de croazieră ce a traversat Atlanticul urmează să fie testată, după ce a intrat în contact cu o persoană infectată.

Un alt caz a fost confirmat și în Elveția, tot în rândul pasagerilor de pe aceeași navă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Hantavirusul continuă să se răspândească în Europa: în ce țări au fost confirmate noi cazuri

Alertă la granița cu Moldova: opt județe române, afectate de Hantavirus

#Hantavirus #infectie

Locuitorii și agenții economici din municipiul Chișinău contribuie anual cu aproape 70 de miliarde de lei la bugetul public național, însă transferurile de la bugetul de stat către capitală reprezintă mai puțin de 10% din această sumă. Declarația a fost făcută de primarul general al capitalei, Ion Ceban, care susține că modul de repartizare a banilor publici este incorect.

Potrivit edilului, contribuțiile generate de Chișinău reprezintă aproximativ două treimi din bugetul public național, în timp ce municipalitatea primește de la autoritățile centrale transferuri cu destinație specială în proporție de sub 10%.

„Asta nu se numește investiții. Asta se numește distribuție incorectă”, a declarat Ion Ceban.

Primarul a explicat că dezvoltarea infrastructurii și realizarea proiectelor municipale depind de resursele disponibile în buget și de modul în care acestea pot fi repartizate. În acest context, el a făcut referire și la impozitul pe venitul persoanelor juridice, menționând că, în prezent, municipalitatea nu mai beneficiază de resursele care rămâneau anterior la nivel local din această sursă.

Ion Ceban a afirmat că administrația capitalei caută soluții pentru atragerea fondurilor și finanțarea proiectelor de dezvoltare, atât în domeniul infrastructurii, cât și în alte sectoare. Totodată, edilul a susținut că situația financiară a municipiului Chișinău nu a fost niciodată mai bună în ultimii 30 de ani. El a precizat că peste 50% din bugetul consolidat al capitalei este destinat educației.