Un studiu recent al Federal Reserve Bank of San Francisco analizează modul în care industria se adaptează la joburile remote și cum au influențat acestea creșterea productivității în diverse sectoare economice, începând cu 2020.

Potrivit economiștilor Federal Reserve din San Francisco, există „puține dovezi în datele din industrie că trecerea la munca la distanță și hibridă a frânat sau a stimulat substanțial rata de creștere a productivității”.

Studiul a examinat 43 de industrii, printre care industria chimică, comerțul cu amănuntul și serviciile de cazare și alimentație publică. Acestea au primit un scor de „teleworking” bazat pe mixul ocupațional și pe capacitatea de a lucra de la distanță. Economiștii au evaluat relația dintre adoptarea muncii la distanță și productivitate în diferite sectoare.

Contrar așteptărilor, rezultatele au arătat o relație statistică redusă între productivitate și prevalența muncii la distanță după pandemie, chiar și după controlarea tendințelor anterioare de industrie.

Studiul subliniază că, în ciuda schimbărilor majore în stilul de lucru din timpul pandemiei COVID-19, unde peste 60% din zilele de lucru au fost efectuate de la distanță, adaptarea la munca la distanță nu a determinat o schimbare semnificativă în productivitate.

Acest aspect este important într-un context în care 85% dintre angajați consideră schimbarea locului de muncă în acest an.

Cu aceste rezultate, studiul sugerează că este esențială înțelegerea individuală a fiecărei industrii pentru a evalua modul în care adaptarea la munca la distanță afectează productivitatea și pentru a anticipa evoluția viitoare a mediului de lucru în SUA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#angajatori #joburi #muncă la distanță #munca remote #studiu

Primarii din nordul țării au participat vineri, la Guvern, la prima rundă de consultări privind investițiile de care vor putea beneficia localitățile care aleg amalgamarea voluntară. Discuțiile au vizat modul în care vor fi acordate stimulentele financiare, pregătirea proiectelor și domeniile în care vor putea fi făcute investiții.

Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, le-au prezentat primarilor mecanismul prin care va fi acordat stimulentul destinat dezvoltării infrastructurii.

Acesta prevede 3.000 de lei pentru fiecare locuitor al localităților amalgamate. Banii vor fi gestionați de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale prin intermediul Agențiilor de Dezvoltare Regională, iar primele alocări sunt planificate pentru începutul anului 2027.

Primarii au discutat și despre proiectele care ar putea fi finanțate. Printre acestea se numără lucrări la drumurile locale, sisteme de alimentare cu apă și canalizare, iluminat public, eficiența energetică a clădirilor, dar și investiții în școli, instituții medicale, cultură, servicii sociale, gestionarea deșeurilor și amenajarea spațiilor publice.

Reprezentanții Guvernului le-au transmis primarilor că proiectele trebuie să pornească de la problemele reale ale oamenilor și să aducă beneficii cât mai multor locuitori. Autoritățile locale sunt îndemnate să discute cu cetățenii și să stabilească împreună prioritățile.

Alexei Buzua subliniat că pentru realizarea unor proiecte importante este nevoie de echipe bine pregătite în primării, proiecte bine elaborate și capacitate de cofinanțare și implementare.

„Unica noastră șansă să dezvoltăm localitățile noastre, să eliminăm inegalitățile, este să avem proiecte mari, iar proiectele mari vin acolo unde există capacități”, a declarat Buzu.

La rândul său, ministrul Vladimir Bolea a spus că investițiile vor fi orientate în special spre dezvoltarea drumurilor și extinderea sistemelor de apă și canalizare.

„Nu există sate importante și sate lipsite de importanță, toate sunt satele Republicii Moldova, în toate locuiesc cetățenii noștri”, a declarat ministrul.

Consultările vor continua și cu primarii din celelalte regiuni ale țării. Guvernul susține că întâlnirile vor permite autorităților locale să clarifice condițiile de finanțare și să pregătească din timp proiectele.

Pentru localitățile care aleg amalgamarea voluntară, Guvernul a anunțat un pachet de stimulente estimat la 6,5 miliarde de lei, care include sprijin pentru pregătirea procesului de amalgamare, dezvoltarea infrastructurii și consolidarea capacității administrative.