Un studiu recent al Federal Reserve Bank of San Francisco analizează modul în care industria se adaptează la joburile remote și cum au influențat acestea creșterea productivității în diverse sectoare economice, începând cu 2020.

Potrivit economiștilor Federal Reserve din San Francisco, există „puține dovezi în datele din industrie că trecerea la munca la distanță și hibridă a frânat sau a stimulat substanțial rata de creștere a productivității”.

Studiul a examinat 43 de industrii, printre care industria chimică, comerțul cu amănuntul și serviciile de cazare și alimentație publică. Acestea au primit un scor de „teleworking” bazat pe mixul ocupațional și pe capacitatea de a lucra de la distanță. Economiștii au evaluat relația dintre adoptarea muncii la distanță și productivitate în diferite sectoare.

Contrar așteptărilor, rezultatele au arătat o relație statistică redusă între productivitate și prevalența muncii la distanță după pandemie, chiar și după controlarea tendințelor anterioare de industrie.

Studiul subliniază că, în ciuda schimbărilor majore în stilul de lucru din timpul pandemiei COVID-19, unde peste 60% din zilele de lucru au fost efectuate de la distanță, adaptarea la munca la distanță nu a determinat o schimbare semnificativă în productivitate.

Acest aspect este important într-un context în care 85% dintre angajați consideră schimbarea locului de muncă în acest an.

Cu aceste rezultate, studiul sugerează că este esențială înțelegerea individuală a fiecărei industrii pentru a evalua modul în care adaptarea la munca la distanță afectează productivitatea și pentru a anticipa evoluția viitoare a mediului de lucru în SUA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#angajatori #joburi #muncă la distanță #munca remote #studiu

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.