Copiii cu dizabilități și persoanele cu dizabilități severe din copilărie vor beneficia concomitent de alocații pentru dizabilitate și pensii de urmaș. Parlamentul a susținut în prima lectură un proiect de lege care prevede acest lucru.

Potrivit proiectului, copiii cu dizabilități care și-au pierdut întreținătorul și sunt beneficiari de alocații sociale de stat vor putea primi concomitent și alocații pentru pierderea întreținătorului. La fel, persoanele cu dizabilități severe din copilărie, beneficiari de alocații sociale de stat, care și-au pierdut întreținătorul vor fi asigurate cu pensie de urmaș sau alocație pentru pierderea întreținătorului. Cuantumul pensiei de urmaș în cazul persoanelor cu dizabilități severe din copilărie va fi în mărime de 75 % pentru fiecare urmaș din venitul întreținătorului.

Modificările au fost necesare în contextul în care actuala legislație prevede acordarea unei singure alocații, deși unele persoane întrunesc condițiile de a beneficia de mai multe tipuri de alocații.

„Proiectul de lege a fost elaborat în temeiul petițiilor cetățenilor întru soluționarea unor deficiențe legislative. Într-o societate cei mai vulnerabili sunt copiii cu dizabilități și persoanele cu dizabilitate din copilărie. Imposibilitatea de a beneficia concomitent de două tipuri de alocații sociale pentru două riscuri diferite (dizabilitate și pierdere a întreținătorului) aduce atingere dreptului la protecție socială, amplificând vulnerabilitatea copilului/persoanei”, se menționează în nota de fundamentare a inițiativei legislative.

Proiectul este elaborat în contextul promovării și aplicării mecanismelor de protecție socială și a perfecționării cadrului normativ pentru asigurarea accesului la prestații echitabile a copiilor cu dizabilități și a persoanelor cu dizabilități severe din copilărie. Inițiativa legislativă aparține unui grup de deputați din Fracțiunea „Partidul Acțiune și Solidaritate” și urmează a fi examinată de Parlament în lectura a doua.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alocatii #persoane cu dizabilități #proiect

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.