Transportatorii moldoveni pot circula pe teritoriul Uniunii Europene fără autorizații, urmare a încheierii Acordului dintre UE și Republica Moldova privind liberalizarea transportului rutier de mărfuri. Astăzi, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale vine cu noi detalii despre beneficiile aferente semnării acordului.

Astfel, conform acordului sunt scutite de autorizații următoarele operațiuni de transport:

Transportul bilateral de mărfuri

Cursele cu încărcătură efectuate cu un vehicul, al cărui punct de plecare și punct de sosire se află pe teritoriul a două Părți diferite, cu sau fără tranzitarea teritoriului unei țări terțe (ex. Republica Moldova ↔ Stat Membru UE);

Transportul de mărfuri în tranzit

Cursele cu încărcătură efectuate cu un vehicul de pe teritoriul statului de înmatriculare către teritoriul aceluiași stat, cu tranzitarea teritoriului celeilalte Părți (ex. Republica Moldova ↔ tranzit Stat Membru UE ↔ Republica Moldova);

Cursele cu încărcătură efectuate cu un vehicul în/din teritoriul statului de înmatriculare spre teritoriul unei țări terțe, cu tranzitarea teritoriului celeilalte Părți (ex. Republica Moldova ↔ tranzit Stat Membru UE ↔ țară terță);

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Transportul fără încărcătură în cadrul operațiunilor bilaterale și tranzit

În cazul efectuării transportului de mărfuri între două țări terțe non-UE, tranzitul prin teritoriul statelor membre UE nu este liberalizat (ex. Republica Turcia ↔ Republica Belarus). Cabotajul și cursele efectuate între statele membre ale UE nu fac parte din domeniul de aplicare al Acordului respectiv.

Acordul privind liberalizarea transportului rutier de mărfuri a fost semnat de vicepremierul Andrei Spînu și ministrul delegat, din partea Președinției franceze, Christophe Bechu, la 29 iunie curent, la Lyon, Franța.

Acordul a intrat în vigoare la data semnării și se aplică până la 31 martie 2023, cu posibilitatea prelungirii termenului stabilit.

Stagiară: Dolghii Ana-Maria

#acord de liberalizare #marfuri #MIDR #UE

Aproximativ 400 de persoane dintr-un mic oraș austriac cu doar 3.500 de locuitori au protestat față de planurile Google de a construi în oraș un centru de date cu o suprafață comparabilă cu aproximativ 70 de terenuri de fotbal. Lucrările au început în aprilie, iar prima etapă a proiectului ar urma să devină operațională în 2027.

Gigantul american din domeniul tehnologiei susține că centrul va răspunde cererii tot mai mari pentru servicii de cloud și inteligență artificială, va crea aproximativ 100 de locuri de muncă directe și alte câteva mii indirecte, va consolida infrastructura digitală a Austriei și va sprijini inițiativele locale de sustenabilitate.

La ceremonia de începere a lucrărilor, la care au participat politicieni și reprezentanți ai companiei, guvernatorul Austriei Superioare, Thomas Stelzer, a declarat că proiectul reprezintă „un semnal puternic pentru Austria Superioară ca zonă de afaceri și inovație”.

Locuitorii sunt însă preocupați de lipsa de transparență în privința proiectului și de faptul că nu au primit răspunsuri clare despre sistemele de răcire, consumul de apă și posibilul impact asupra râului Enns.

Christina Gruber, una dintre organizatoarele protestului, artistă independentă și ecolog acvatic, consideră că este nevoie de o schimbare de abordare în ceea ce privește dezvoltarea și extinderea economică fără limite.

Andrea Kollmann, o avocată în vârstă de 53 de ani, a venit de la Viena pentru a participa la protest. Ea susține că proiectul a avansat „mult prea repede” și că informațiile oferite publicului sunt insuficiente, astfel încât „nimeni nu știe cu adevărat ce se întâmplă”.

Google afirmă că centrele sale de date se numără printre cele mai eficiente din lume din punct de vedere energetic. Criticii atrag însă atenția că, chiar și în cazul unor instalații foarte eficiente, consumul de electricitate și apă poate ajunge la niveluri extrem de ridicate.

Centrele de date găzduiesc mii de servere echipate cu cipuri care funcționează permanent. Acestea consumă cantități mari de energie și generează căldură, care trebuie eliminată prin sisteme de răcire, unele dintre ele folosind apă.

În Kronstorf, numai prima etapă a proiectului ar putea consuma până la 1,31 terawați-oră de electricitate pe an, potrivit relatărilor din presa locală. Consumul ar fi echivalent cu cel anual al aproximativ 375.000 de gospodării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Europa găzduiește deja sute de centre de date pe întreg continentul, însă rămâne cu mult în urma Statelor Unite în ceea ce privește capacitatea totală a acestor facilități.

#Austria #centru de date #Google #protest