Membrii Comisiei economie, buget și finanțe din cadrul Parlamentului anunță despre mai multe nereguli grave depistate în urma examinării Raportului Curții de Conturi asupra cheltuielilor și investițiilor făcute de „Moldovagaz” în ultimii ani. Constatările raportului sunt deosebit de grave, susțin deputații, în frunte cu vicepreședintele Comisiei, Radu Marian.

Audierile au avut loc ieri, iar de dimineață, Marian a postat pe Facebook, un mesaj la acest capitol.

„Constatările raportul sunt deosebit de grave. Ele sunt multe și o să le separ în 4 „blocuri” mari de constatări: investiții/cheltuieli neconforme și dubioase, risc mare de neveridicitate a datoriilor invocate de Gazprom către malul drept; situația din jurul rețelelor de distribuție: deși Moldovagaz deține sub 35% din rețele, compania moldo-rusă controlează în întregime rețeaua; pierderile în rețea în valoare de 2 miliarde lei in perioada 2011-2021”, scrie Marian pe rețelele de socializare.

Potrivit deputatului investițiile nefundamentate de SA „Moldovagaz” și neacceptate de ANRE în scopuri tarifare au fost stabilite la 815 milioane lei.

„Moldovagaz a cheltuit pentru construcția sediului de pe Pușkin 64 aproximativ 500 milioane de lei (costul estimat inițial al sediului erau de 230 milioane lei inclusiv TVA). Majoritatea documentelor, facturilor aferente construcției la construcție pur și simplu au dispărut. Sacii unde trebuiau sa fie documentele au fost găsiți într-o cameră cu sigiliul rupt în sediul Chișinău-Gaz, cu documentele dispărute/distruse. A fost început și un proces penal pe acest caz de către PCCOCS. Însă din spusele Directorului Moldovagaz, oamenii responsabili de aceste documente rămân în continuare în funcție. Acești 500 milioane NU au fost acceptați în tarif de către ANRE pentru că nu era clară necesitatea construcției acestor clădiri”, scrie Radu Marian.

De asemenea, parlamentarul mai scrie că o clădire administrativă din municipiul Ungheni a fost construită la un cost de 20.7 milioane de lei, dar care nu este încă folosită sau dată în exploatare.

„Banii alocați pentru elaborarea unui soft informațional, pentru care s-au alocat 140 milioane lei, la fel nu au fost acceptați în tarif nici până astăzi, pentru că nu este clară pentru ANRE utilitatea acestor costuri. Efectuarea unor achiziții la suprapreț prin intermediari, cu achitarea unor adaosuri comerciale de circa 153 milioane lei mai mult față de valoarea bunurilor declarată în vamă. Nereguli la plata salariilor. ANRE a refuzat să accepte cheltuieli pentru plata salariilor în valoare de 246.2 milioane lei, pentru că nu erau justificate aceste plăți. Remunerarea oamenilor cu funcții de conducere a Moldovagaz (18 membri ai consiliului de observatori, de administrație și cenzori) reprezintă 23% din totalul bugetului pentru salarii. De asemenea, au fost angajați consilieri ai conducerii întreprinderii fără ca să fie clar cu ce aceștia se ocupă”, se mai arată în mesaj.

Raportul va fi audiat și în plenul Parlamentului la începutul sesiunii.

#Moldovagaz #Parlamentul #raport

Statele Unite au anunțat miercuri, 26 august, că au dejucat o operaţiune de hacking chineză care se face vinovată de pătrunderea în sistemele Departamentului de Justiţie al SUA, NASA, Rezervei Federale, Senatului SUA şi ale altor agenţii guvernamentale sensibile, scrie Digi24.

Într-un comunicat, Departamentul de Justiţie a afirmat că a confiscat domeniile utilizate de două platforme de hacking, denumite „QScan” şi „QTRouter”, despre care a spus că au fost folosite în cadrul campaniei, relatează Reuters, citată de News.ro.

O declaraţie sub jurământ a identificat Departamentul Energiei al SUA, Departamentul Sănătăţii şi Serviciilor Sociale, Institutele Naţionale de Sănătate, precum şi patru companii neidentificate din Statele Unite şi Coreea de Sud printre victimele hackerilor.

Departamentul de Justiţie a declarat că platformele erau administrate de o firmă cu sediul în China, Nanjing Xinjiuwei Network Technology Company, printre clienţii căreia se numără, potrivit acestuia, agenţia civilă de informaţii a Chinei, Ministerul Securităţii de Stat şi armata sa, Armata Populară de Eliberare.

Reuters nu a putut identifica imediat datele de contact ale companiei Nanjing Xinjiuwei. Declaraţia sub jurământ mai precizează că infrastructura informatică a grupului a fost utilizată pentru a compromite infrastructura critică şi alte reţele sensibile din SUA şi din întreaga lume încă din cel puţin 2018.

Ambasada Chinei la Washington nu a răspuns imediat la un mesaj prin care i se solicita un comentariu. Beijingul neagă în mod obişnuit orice responsabilitate pentru activităţile de hacking.

Experţii care urmăresc activitatea cibernetică chineză afirmă că antreprenorii privaţi efectuează în mod obişnuit intruziuni de mare amploare în numele diverselor agenţii guvernamentale chineze.

„În ultimul deceniu, numărul companiilor care oferă servicii ofensive de nişă a crescut exponenţial”, a declarat Dakota Cary, analist specializat în China la compania de securitate cibernetică SentinelOne.