Pentru optimizarea educației pentru o dezvoltare durabilă și în vederea elaborării unei culturi de ecologizare a școlilor publice și promovarea învățământului dual pentru elevi, circa 50 000 de elevi și circa 5 000 de cadre didactice și manageriale din instituțiile de învățământ primar și secundar, extrașcolar și special din municipiul Chișinău vor fi încadrați în implementarea proiectului „Dezvoltarea competențelor ecologice pentru ecologizarea școlilor publice din municipiul Chișinău și promovarea învățământului dual pentru elevi”.

Proiectul este finanțat de guvernele Germaniei și Elveției și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ).

„Măsura constă în dotarea cu tehnică de învățare a meseriilor ecologice pentru instruirea copiilor și adolescenților, care necesită condiții speciale a Centrului municipal de instruire; promovarea soluțiilor viabile pentru incluziunea grupurilor defavorizate din mediul urban, care se confruntă cu bariere la accesul pe piața muncii și la o viață independentă; certificarea ca formatori în domeniul ecologizării școlilor circa 400 de cadre didactice/ manageriale”.

Mai mult, în scopul susținerii acțiunilor ecologic-orientate, demonstrarea și deschiderea oportunităților pentru o dezvoltare durabilă, precum și suport în realizarea obiectivului comun al Primăriei municipiului Chișinău „Chișinău – Oraș Verde – Planificare Strategică”, DGETS sub egida Primăriei va contribui astfel la schimbarea mentalității și comportamentului comunității locale încă de pe băncile școlii.

Astfel vor fi organizate un șir de activități: Târgul pentru elevi „Testează-ți meseria”, Concursul de Granturi a Proiectelor finanțate „Școala Orașului Verde”, unde vor putea participa toți elevii din instituțiile de învățământ din municipiul Chișinău.

După finalizarea proiectului, elevii vor oferi idei și vor desfășura acțiuni menite să îmbunătățească situația de mediu în municipiul Chișinău.

În cadrul ședinței CMC de joi, aleșii locali au aprobat acceptarea finanțării pentru implementarea proiectului „Dezvoltarea competențelor pentru ecologizarea școlilor publice din municipiul Chișinău și promovarea învățământului dual pentru elevi”, din partea Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ), în valoare de 2 milioane 028 mii lei (pentru anii 2021-2022), precum și desemnarea beneficiarilor proiectului – Direcția generală educație, tineret și sport.

#elevi #institutii de invatamant #practici ecologice #profesori

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.