Procurorii și ofițerii SIS au desfășurat sâmbătă peste 20 de percheziții în dosarul finanțării ilegale a Partidului Politic Șor. Acțiunile de urmărirea penală au avut loc pe întreg teritoriul țarii, la domiciliile unor membri ai fracțiunii, care sunt bănuiți că ar fi implicați activ și sistematic în recepționarea și distribuirea banilor în proporții deosebit de mari către președinți și vicepreședinți ai oficiilor teritoriale a partidului.

Banii ar fi folosiți pentru transportarea și remunerarea cetățenilor din diferite regiuni ale țarii la protestele organizate de Partidul Șor din septembrie 2022 și până prezent. Oamenii legii spun că este vorba și despre manifestația planificată pentru duminică, 19 februarie.

Opt persoane au fost reținute astăzi. Acestora le este imputată complicitatea la acceptarea finanțării partidului din partea unui grup criminal organizat, iar ele riscă până la șapte ani de pușcărie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În cadrul perchezițiilor efectuate la 20 octombrie 2022, procurorii și ofițerii au ridicat peste 4,2 milioane de lei și 4000 de dolari SUA. Pe 2 noiembrie 2022 au fost depistate și ridicate peste 320.000 de lei.
Cumulativ, pe parcursul ultimilor luni, cu ajutorul mijloacelor tehnice speciale, s-a reușit documentarea a mai multor episoade în care membrii grupului criminal organizat au transmis peste 3,3 milioane de lei, 61.000 de euro și 55.000 de dolari.

Urmărirea penală se află la faza finală și urmează să fie adoptate decizii în baza probelor administrate până la moment.

#finantare ilegala #Partidul Șor #Percheziții #procurori #SIS

Mișcarea Civică „Construim Încredere” a transmis Comisiei de la Veneția, Comisiei Europene și Delegației Uniunii Europene la Chișinău o serie de obiecții privind noul Cod cu privire la organizarea și funcționarea Parlamentului, adoptat în lectura a doua la 25 august.

Potrivit organizației, noul document ar oferi mai puține garanții privind transparența și drepturile opoziției parlamentare decât actualul Regulament al Parlamentului, adoptat în 1996 și care urmează să fie abrogat.

Reprezentanții Mișcării susțin că au comparat prevederile noului Cod cu Regulamentul Parlamentului aflat în vigoare. Analiza ar fi identificat 12 domenii esențiale în care textul adoptat în lectura a doua ar reprezenta un regres.

Printre exemplele invocate se numără modificarea procedurii de urgență. Dacă în actualul regulament aprobarea acesteia ține de Biroul permanent, organ în care este reprezentată și opoziția, noul Cod prevede că procedura poate fi dispusă prin rezoluția președintelui Parlamentului. Organizația mai atrage atenția asupra modificării dreptului deputaților de a insista ca amendamentele lor să fie supuse votului. În actualul regulament, cererea unui deputat este obligatorie, în timp ce noul Cod lasă decizia la votul plenului.

De asemenea, autorii analizei critică eliminarea posibilității de verificare a cvorumului la solicitarea unei fracțiuni parlamentare, precum și noile reguli privind caracterul public al ședințelor comisiilor parlamentare. Un alt punct contestat este reducerea termenului pentru consultările publice. Potrivit „Construim Încredere”, termenul ar urma să fie redus de la 15 zile lucrătoare la 10 zile calendaristice.

Totodată, organizația susține că între prima și a doua lectură au fost eliminate mai multe prevederi care vizau transparența procesului legislativ. Printre acestea se numără obligația de a consemna recomandările formulate în cadrul consultărilor publice, publicarea numărului de voturi „pentru” și „contra” la examinarea amendamentelor și interdicția de a vota amendamente care nu au fost examinate anterior de comisiile parlamentare.

Critici au fost formulate și în legătură cu eliminarea prevederilor privind rapoartele obligatorii după audierile publice, stenografierea ședințelor comisiilor și garantarea expresă a caracterului public al acestora.

Proiectul noului Cod cu privire la organizarea și funcționarea Parlamentului a fost votat în lectura a doua de către Parlamentul Republicii Moldova la 24 august 2026, în cadrul unei ședințe extraordinare.