Toți studenții vor avea instruiri obligatorii anticorupție în primul an de studii. Aceștia vor trebuie să promoveze un test la finalul lor, pentru a fi admiși la examene.

Și cadrele didactice vor fi obligate să participe periodic la programe de formare dedicate identificării și prevenirii fraudelor academice. Noile prevederi se conțin în Regulamentul cadru privind integritatea academică în instituțiile de învățământ superior, aprobat de cabinetul de miniștri.

Documentul definește formele de fraudă academică și prevede o serie de sancțiuni pentru acestea: Plagiatul, autoplagiatul, redactarea lucrărilor de către terți, cumpărarea și vânzarea tezelor de licență, masterat sau doctorat, falsificarea și fabricarea datelor de cercetare.

„Fiecare universitate va trebui să adopte și să publice propriul Cod de etică și integritate, dar și să creeze comisii de etică. Acestea vor fi formate dintr-un număr impar de membri, minimum cinci, iar rectorii, prorectorii, decanii și membrii consiliilor de dezvoltare strategică nu vor putea face parte din acestea, pentru a fi evitate conflictele de interese. Membrii comisiilor vor examina sesizările privind încălcările normelor de integritate și vor avea la dispoziție proceduri standardizate pentru investigarea cazurilor”, precizează Ministerul Educației.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Abaterile de integritate academică vor fi clasificate în minore, medii și grave. Pentru studenți, încălcările grave, inclusiv plagiatul masiv sau frauda organizată, pot duce la anularea tezelor de licență sau master, exmatriculare sau retragerea diplomelor obținute.

Cadrele didactice și conducătorii de doctorat vor fi sancționați disciplinar, inclusiv prin retragerea dreptului de a evalua lucrări sau de a coordona teze, dacă vor fi depistați că au încălcat prevederile Regulamentului. Documentul stabilește și posibilitatea anulării titlurilor științifice obținute cu încălcarea normelor de integritate, indiferent de momentul în care acestea au fost acordate.

#admitere #examene #instruiri anticorupție #Studenti #universitate

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.