Psihologii din Republica Moldova vor trebui să respecte reguli mai clare pentru exercitarea profesiei, iar cei care vor să ofere servicii de psihoterapie vor avea nevoie de o formare profesională acreditată în acest domeniu. Prevederile sunt incluse într-un proiect de lege înregistrat în Parlament, care stabilește și noi reguli pentru psihologii care lucrează independent, pentru societățile care oferă servicii psihologice, dar și pentru specialiștii ale căror studii nu corespund noilor cerințe.

Astfel, persoanele care au licență într-un alt domeniu decât psihopedagogie sau psihopedagogie specială, dar au master în psihologie, vor avea la dispoziție cinci ani pentru a-și conforma studiile.

În schimb, specialiștii cu studii de psihopedagogie sau psihopedagogie specială și master în psihologie, precum și cei care au obținut anterior o recalificare în psihologie, își vor putea continua activitatea. Aceștia vor trebui să lucreze în limitele competențelor și specializărilor dobândite și să respecte cerințele privind formarea profesională continuă, Codul deontologic al psihologului și standardele de calitate.

O condiție suplimentară este prevăzută pentru psihoterapie. Pentru a activa în calitate de psihoterapeut, specialiștii vor trebui să îndeplinească cerințele generale privind studiile și să absolve un program acreditat de formare profesională în psihoterapie. Aceeași regulă va fi valabilă și pentru medicii psihiatri care vor să ofere servicii de psihoterapie în regim de liberă practică.

Proiectul vine și cu reguli mai clare pentru psihologii care activează independent. Aceștia vor avea prevederi distincte privind contribuțiile la asigurările sociale și primele de asigurare medicală.

Totodată, societățile profesionale care oferă servicii psihologice vor putea fi organizate sub forma unor societăți cu răspundere limitată (SRL). Serviciile vor putea fi prestate doar de persoane care dețin atestat de liberă practică și numai în limitele specializărilor pentru care sunt autorizate.

Pentru ca trecerea la noile reguli să nu fie bruscă, unele dintre prevederi vor fi aplicate începând cu 1 ianuarie 2028. Este vorba despre cerințele privind deținerea atestatului de liberă practică, înregistrarea în Registrul unic al psihologilor, calitatea de membru al Colegiului Național al Psihologilor și organizarea activității de liberă practică în formele prevăzute de lege.

Ministerul Educației și Cercetării precizează că, până în 2025, profesia de psiholog nu avea în Republica Moldova un cadru juridic distinct. În 2025 a fost adoptată Legea nr. 103/2025 privind exercitarea profesiei de psiholog, care a stabilit pentru prima dată reguli clare privind accesul și exercitarea profesiei.

În iulie 2026 a fost lansat și procesul de constituire a Colegiului Psihologilor din Republica Moldova. Instituția va avea rolul de a stabili standarde comune pentru exercitarea profesiei și de a supraveghea respectarea acestora.

Noile prevederi urmăresc să clarifice condițiile în care psihologii pot profesa și să stabilească reguli comune pentru serviciile psihologice și psihoterapeutice, păstrând în același timp o perioadă de tranziție pentru specialiștii care activează deja în domeniu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#psihologi #reguli noi

Agenția de Guvernare Electronică (AGE) anunță că 61 de servicii publice au fost restabilite și pot fi accesate din nou prin portalul evo.gov.md, în timp ce alte 21 rămân temporar indisponibile după atacul cibernetic asupra infrastructurii guvernamentale. Autoritățile spun că tentativele de atac continuă, însă verificările de până acum nu au depistat noi extrageri neautorizate de date din sistemele gestionate de AGE.

Potrivit AGE, atacatorii încearcă în continuare să găsească vulnerabilități în sistemele informatice ale instituțiilor publice. Restabilirea serviciilor se face treptat, după verificarea securității acestora. De proces sunt responsabile Agenția de Guvernare Electronică, Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică și Agenția pentru Securitate Cibernetică.

În paralel, autoritățile verifică informațiile care ar fi fost extrase în urma atacului inițial. Scopul este să stabilească ce date au fost vizate și care sunt persoanele afectate. Listele întocmite sunt analizate pentru a elimina informațiile repetate sau neconcordanțele, iar AGE pregătește un mecanism prin care cetățenii afectați să fie informați individual.

Autoritățile mai precizează că, până acum, verificările nu au arătat că datele cetățenilor din registrele de stat ar fi fost modificate sau alterate în urma atacului.

Instituțiile implicate spun că vor anunța pe măsură ce vor fi restabilite și celelalte servicii, dar și după ce vor avea rezultate confirmate privind amploarea incidentului și persoanele afectate.

Amintim că, atacul cibernetic a avut loc în perioada 19–23 octombrie, iar datele personale a aproximativ 750.000 de cetățeni au fost extrase fără autorizație. Hackerii ar fi vizat în total aproximativ un milion de coduri de identificare (IDNP). Printre informațiile sustrase se numără date de identificare, informații despre rude și bunuri, prestații sociale, dar și unele date financiare.

În urma incidentului, șefa AGE, Nicoleta Colomeeț, și-a anunțat demisia. Reprezentanții instituției au precizat că sistemele financiare nu au fost compromise, însă datele extrase ar putea fi folosite de escroci.

Cazul a ajuns și în atenția Parlamentului. Președintele Legislativului, Igor Grosu, a anunțat că membrii Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică vor organiza audieri pentru a clarifica circumstanțele scurgerii de date. Potrivit președintelui comisiei, Lilian Carp, acestea sunt programate pentru 4 noiembrie și se vor desfășura cu ușile închise.