Noi replici între Primăria municipiului Chișinău și Guvern pe subiectul salariilor profesorilor din capitală. Edilul Ion Ceban acuză guvernarea că „se face „moartă în popușoi” și iese cu declarații aberante”. Mai exact, potrivit municipalității, suma de 39 de milioane de lei, anunțată de ministrul Dan Perciun, este insuficientă pentru a plăti lefurile angaților din educație, iar, conform legii, Guvernul trebuie să aloce 201 milioane.

„Mai jos găsiți lista documentelor confirmative, unde au prevăzut doar 36,9 milioane de lei din cele 201 milioane necesare, conform legii, pentru a fi alocate de către Guvern pentru salariile și premiile profesorilor. Este o obligație directă a statului, nu a Primăriei.

Ulterior, vom prezenta lista instituțiilor de învățământ care nu vor avea acoperire financiară, din cauza relei intenții a guvernării, pentru achitarea salariilor din decembrie, aferente lunii noiembrie. Guvernarea crede că va face rău mie personal sau Primăriei, dar, de fapt, îi lasă pe profesori fără salarii”, se arată în mesajul publicat de edil.

Cu o reacție a ieșit și Andrei Pavaloi, șeful-adjunct al Direcţiei Generale Educaţie, Tineret şi Sport din Chişinău. Pavaloi spune că a rămas stupefiat de declarațiile ministrului Educației, Dan Perciun, care a spus că municipiul Chișinău va primi suma de 39 de milioane de lei, resurse suficiente pentru onorarea tuturor obligațiilor financiare până la sfârșitul anului curent.

„Salarizarea cadrelor didactice nu are nimic cu bugetul municipal și dumneavoastră (n.r. domnule ministru al Educației) știți foarte bine acest lucru, probabil, cred eu, că știți acest lucru. (…)

Salarizarea este pe baza banilor transferați din bugetul guvernamental. Iar dacă luăm comparativ cu anul trecut, anul trecut au fost 126 de milioane alocații suplementare pentru salarizarea cadrelor didactice din municipiul Chișinău. Ori domnule ministru, dumneavoastră credeți că prin alocarea celor 36 și nici de cum 39 de milioane lei, așa cum spuneți dumneavoastră, o să acoperim necesitatea pentru salarizarea pe luna decembrie a cadrelor didactice? Poate dumneavoastră credeți că numărul cadrelor didactice în municipii Chișinău timp de un an de zile a scăzut de patru ori? Nu, nici de cum, domnule ministru. Câți am fost, atâția suntem. Chiar suntem în creștere ca și număr. (…)

Și dacă nu ați avut bunul simț, cel puțin pe cineva din minister care se pricepe cât de cât pe acest subiect să îl întrebați, ca apoi să postați o astfel de tâmpenie, ar fi fost bine ca acest lucru să vi-l explice colegii din cadrul Ministerului Finanțelor”, a spus Pavaloi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că, potrivit declarațiilor lui Ion Ceban, deși salarizarea profesorilor este obligația autorităților publice centrale, municipalitatea ar fi primit cu 165 de milioane de lei mai puțin decât suma necesară pentru a plăti leafa cadrelor didactice. Edilul a calificat situația drept „o nouă metodă a Guvernării care intenționează să pună în genunchi bugetul municipal și, din nou, să facă de vină Primăria Chișinău pentru acțiuni de care nu este responsabilă, dar Guvernul nemijlocit”.

Ion Ceban acuză Guvernul de sabotaj: Vor să facă de vină Primăria Chișinău pentru acțiuni de care nu e responsabilă

În replică, ministrul Educației, Dan Perciun, îl acuză pe Ion Ceban că ar face declarații speculative. Dan Perciun a spus că, cadrele didactice își vor primi lefurile, iar la următoarea ședință de Guvern va fi rectificat bugetul, pentru a aloca resurse financiare suplimentare tuturor autorităților publice locale.

Dan Perciun îi răspunde lui Ion Ceban, după acuzațiile privind salariile profesorilor: Face declarații speculative

#Andrei Pavaloi #salarii #Dan Perciun #profesori

O nouă propunere discutată în cadrul NATO ar urma să ofere comandantului suprem al forțelor aliate din Europa, generalul Alexus Grynkewich, mai multă flexibilitate în stabilirea nivelului de alertă militară și în redistribuirea sistemelor de apărare, informează știrileprotv.ro.

Statele membre doresc ca, până la summitul liderilor NATO din 7-8 iulie de la Ankara, să îi acorde comandantului militar suprem competențe sporite pentru a răspunde mai rapid amenințărilor aeriene, inclusiv pentru interceptarea dronelor, notează Politico.

Inițiativa vine pe fondul creșterii numărului de incidente de securitate pe Flancul Estic, arată publicația. În ultimii ani, Polonia și România s-au confruntat cu incursiuni repetate ale dronelor, Estonia a raportat încălcări ale spațiului aerian, iar în Letonia au fost semnalate drone suspecte. Unele dintre aceste incidente au provocat pagube materiale și răniți, generând totodată tensiuni politice în statele afectate.

La finalul lunii mai, o dronă a pătruns pe teritoriul României și a lovit un bloc de locuințe, din Galațio provocând o explozie și un incendiu la ultimul etaj. În urma incidentului, două persoane au fost rănite, iar zeci de locatari au fost evacuați. Autoritățile române au transmis că drona era de proveniență rusă. La aproximativ o săptămână distanță, o dronă maritimă a fost observată în Portul Constanța, unde s-a autodetonat în jurul orei 10:30. Zona fusese evacuată preventiv, astfel că nu au existat victime, însă explozia a provocat pagube materiale, inclusiv la o hală industrială. Ulterior, autoritățile ucrainene au anunțat că au pierdut controlul asupra mai multor drone, posibil din cauza bruiajului electronic, una dintre acestea ajungând în derivă până în port și activând mecanismul de autodistrugere.

După luni de negocieri, aliații sunt așteptați să aprobe noul mecanism înaintea summitului din iulie. Acesta i-ar permite generalului Grynkewich să redistribuie mai rapid capabilități militare între statele membre și să modifice nivelurile de alertă ale unor echipamente și sisteme de apărare fără a mai solicita aprobări formale din partea fiecărui stat.

În prezent, fiecare țară NATO stabilește propriile reguli privind utilizarea armamentului și a echipamentelor militare aflate pe teritoriul său. Aceste restricții naționale, cunoscute în limbajul Alianței drept „caveate naționale”, sunt considerate de unii aliați un obstacol în calea unei reacții rapide la amenințările aeriene.

Propunerea prevede și integrarea formală a sistemelor NATO de apărare antiaeriană și antirachetă în misiunile de poliție aeriană desfășurate pe Flancul Estic și în alte regiuni ale Alianței, extinzând astfel rolul acestora către misiuni de apărare aeriană.

Discuțiile privind relaxarea restricțiilor naționale sunt în desfășurare de cel puțin din octombrie anul trecut. Potrivit oficialului NATO citat, lansarea unor rachete balistice iraniene către Turcia la începutul acestui an a accentuat nevoia unei abordări comune la nivelul Alianței.

„Statele membre se uită întotdeauna către NATO atunci când o dronă pătrunde în spațiul lor aerian”, a declarat oficialul, adăugând însă că Alianța are nevoie și ca țările membre „să își facă partea lor” prin eliminarea unor restricții naționale.

Conform aceleiași surse, generalul Alexus Grynkewich și-a prezentat propunerile privind creșterea flexibilității operaționale în fața ambasadorilor celor 32 de state membre NATO la începutul acestui an.