Statele Unite au impus vineri sancţiuni care îi vizează pe miliardarul rus Viktor Vekselberg, trei membri ai familiei purtătorului de cuvânt al preşedintelui Putin şi o serie de parlamentarilor ruşi. Este cea mai recentă serie de sancțiuni pentru invazia Ucrainei de către armata rusă, transmite Reuters.

Printre cele mai afectate de aceste sancţiuni se află zece persoane din consiliul de administraţie al VTB Bank, al doilea cel mai mare creditor din Rusia, şi 12 membri ai Dumei, camera inferioară a parlamentului rus, se arată într-un comunicat al Departamentului Trezoreriei al SUA.

„Trezoreria continuă să tragă la răspundere oficiali ruşi pentru că au permis războiul nejustificat şi neprovocat al lui Putin”, a declarat secretarul Trezorerie, Janet Yellen.

Purtătorul de cuvânt al preşedintelui Putin, Dmitri Peskov, a fost vizat de sancţiuni încă de pe 3 martie. Măsurile de vineri se extind asupra soţiei sale şi a celor doi copii adulţi.

Aceştia duc „stiluri de viaţă luxoase care sunt incompatibile cu salariul de funcţionar public al lui Peskov”, a afirmat Trezoreria într-un comunicat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Kremlinul nu a răspuns imediat la o solicitare a Reuters pentru comentarii.

Forţele ruse au continuat să bombardeze vineri oraşe din toată Ucraina şi păreau să se regrupeze pentru un posibil asalt asupra capitalei Kiev.

La mijlocul lunii februarie, camera inferioară a parlamentului de la Moscova a votat pentru a-i cere preşedintelui Putin să recunoască independenţa celor două regiuni separatiste din estul Ucrainei, susţinute de ruşi.

Unsprezece membri şi preşedintele Dumei Viaceslav Volodin au fost adăugaţi vineri pe lista celor sancţionaţi.

Justificând votul, Volodin a declarat în februarie că guvernul de la Kiev „nu respectă acordurile de la Minsk. Cetăţenii şi compatrioţii noştri care locuiesc în Donbas au nevoie de ajutorul şi sprijinul nostru”. Acordurile de la Minsk au fost semnate în 2014 şi 2015 în speranţa de a se pune capăt violenţei dintre separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei şi guvernul de la Kiev.

#Rusia #sanctiuni #SUA

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.