Carabinierii și polițiștii au instituit un nou cordon de securitate la intrarea în biserica din satul Dereneu, raionul Călărași, iar accesul în lăcașul de cult este în prezent restricționat. Măsura vine pe fondul unui conflict care persistă de mai multe zile între reprezentanții celor două mitropolii ortodoxe din Republica Moldova.

Potrivit informațiilor oficiale, în interiorul bisericii se află în continuare un preot al Mitropoliei Moldovei, care refuză să părăsească edificiul. De asemenea, în cursul dimineții, în incinta lăcașului a fost oficiată o slujbă de către episcopul de Ungheni și Nisporeni al Mitropoliei Chișinăului, structură subordonată Patriarhiei Ruse.

Situația s-a tensionat marți seara, când aproximativ 150 de persoane, printre care preoți ai Mitropoliei Moldovei și enoriași, au rupt cordonul forțelor de ordine și au pătruns forțat în biserică. Acțiunea a avut loc în pofida faptului că lăcașul se află în gestiunea Mitropoliei Basarabiei.

Ulterior, Inspectoratul General al Poliției (IGP) a anunțat reținerea pentru 72 de ore a primarului satului Dereneu, a avocatului parohului afiliat Mitropoliei Moldovei și a altor patru persoane. Potrivit poliției, în urma acțiunilor coordonate de aceștia, mai mulți carabinieri ar fi fost ultragiați, iar stațiile de comunicare ale polițiștilor ar fi fost sustrase. Oamenii legii au calificat incidentul drept o provocare și o sfidare a legii.

Reprezentanții Mitropoliei Basarabiei și ai comunității religioase din Dereneu susțin că Mitropolia Moldovei nu deține niciun drept de folosință sau posesie asupra bisericii. Aceștia invocă o hotărâre judecătorească irevocabilă, potrivit căreia dreptul de folosință aparține Mitropoliei Basarabiei și comunității locale. Dreptul este exercitat continuu din anul 2019, în baza unui contract înregistrat în Registrul Bunurilor Imobile, cu un termen de folosință de 50 de ani. Conform aceleiași poziții, orice alt drept pretins asupra edificiului este considerat inopozabil.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cheltuielile pentru întreținerea aparatelor Președinției, Guvernului și Parlamentului vor reprezenta mai puțin de 2% din bugetul total al reformei salarizării în sectorul bugetar. Declarația a fost făcută de ministra Finanțelor, Victoria Belous, în cadrul emisiunii „Rezomat” de la Realitatea TV, unde a comentat proiectul noii legi a salarizării, pregătit de autorități.

Potrivit ministrei, salariul de bază al deputaților va crește de peste două ori, de la 20.800 de lei în prezent, până la aproximativ 45.000 de lei brut pe lună (înainte de impozitare).

„Vreau să vă asigur că cheltuielile pentru tot ce ține de aparatul Președinției, Guvernului și Parlamentului constituie mai puțin de 2% din costul total al legii salarizării”, a declarat Belous.

Ministra a explicat că, odată cu majorarea salariului de bază, va fi revizuit și sistemul de plăți suplimentare pentru deputați. Până acum, pe lângă salariul de bază de aproximativ 20.000 de lei, parlamentarii beneficiau de diverse prime și compensații neimpozabile. Reforma prevede includerea celei mai mari părți a veniturilor în salariul oficial, transparent, concomitent cu reducerea sau eliminarea unor plăți suplimentare.

Majorări importante sunt prevăzute și pentru alte funcții de conducere în stat. Salariul președintei Republicii Moldova ar urma să crească de la 22.300 la 55.000 de lei lunar. Victoria Belous consideră că această majorare este justificată, întrucât leafa șefei statului nu a mai fost modificată din 2020, iar funcția presupune un nivel maxim de responsabilitate. Creșteri similare sunt prevăzute și pentru prim-ministru și președintele Parlamentului.

Noua reformă a salarizării în sectorul bugetar ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027. În prezent, Guvernul așteaptă avizul Comisiei Europene, iar proiectul ar urma să fie aprobat în luna noiembrie.

Costul total al reformei va depăși 4,6 miliarde de lei. Potrivit autorităților, cea mai mare parte a banilor va fi direcționată către angajații cu salarii mici din sectorul public.

Peste 57% din bugetul reformei va fi alocat domeniului educației, inclusiv personalului tehnic și auxiliar. De asemenea, aproximativ 50.000 de angajați din sectorul public, printre care bone, bucătari și asistenți sociali, vor beneficia de majorări salariale. În prezent, aceștia primesc salarii apropiate de minimul pe țară, de 6.300 de lei, iar veniturile lor lunare ar urma să crească, în medie, cu 20–22%, ceea ce înseamnă între 2.000 și 2.600 de lei în plus.

Victoria Belous a mai declarat anterior că salariul său actual este de aproximativ 42.000 de lei net (52.000 de lei brut) și a precizat că funcția de ministru al Finanțelor nu este vizată de majorări prin noua reformă.