Începând cu data de 20 iulie, profitul net al companiilor va fi plătit asociaților exclusiv prin transfer bancar. O decizie în acest sens a fost luată de Comisia pentru Situații Excepționale (CSE), cu scopul de a transparentiza resursele financiare distribuite persoanelor fizice și a reduce volumul de numerar utilizat în scopuri de evaziune fiscală și finanțarea unor activități ilicite.

S-a decis completarea Dispoziției CSE nr. 45 din 31 octombrie 2022 cu noi prevederi. Respectiv, a fost introdus plafonul minim de 10 mii lei lunar pentru interdicția efectuării tranzacțiilor în numerar de către persoanele care se regăsesc pe listele de sancțiuni și persoanele afiliate acestora. Totodată, a fost actualizată lista sancțiunilor aplicabile entităților raportoare în cazul încălcării regimului de sancțiuni. Astfel, în cazurile depistate ar urma să fie aplicate sancțiunile prevăzute de legislația sectorială corespunzătoare acestora.

Membrii CSE au aprobat sistarea activității centrului provizoriu de gestionare a refugiaților de la Calarașovca, raionul Ocnița, acolo unde au fost cazate, pe parcursul ultimului an, 2162 de persoane. De asemenea, s-a convenit alocarea a 2639,8 mii de lei pentru cele 53 de centre de refugiați care activează în prezent. Potrivit ministrului muncii și protecției sociale, Alexei Buzu, s-a decis sistarea activității centrelor de gestionare a refugiaților, care vor avea un număr de beneficiari mai mic decât 20% din capacitatea lor, pe parcursul a 20 de zile calendaristice.

Dispoziția CSE din 19 iulie 2023 poate fi consultată aici.

#CSE #decizii #Dorin Recean

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.