Guvernul Republicii Moldova a aprobat noile norme metodologice privind elaborarea și aprobarea rutelor turistice naționale, cu scopul de a valorifica patrimoniul cultural și natural al țării. Aceste reglementări stabilesc reguli clare pentru crearea, monitorizarea și promovarea traseelor turistice, asigurând totodată beneficii economice pentru comunitățile locale.

Noile rute vor pune accent pe tradiții, meșteșuguri, obiective istorice și naturale, dar și pe facilități de cazare și informare turistică. Fiecare traseu va avea o fișă tehnică cu detalii privind denumirea, tematica, itinerarul, distanța, gradul de dificultate, beneficiarii, unitățile de alimentație și cazare, precum și punctele de interes de pe parcurs.

„Fiecare rută trebuie să aibă o idee sau o încărcătură istorică în spate, un circuit clar, un promotor responsabil de gestionare și promovare, precum și accesibilitate pentru toate categoriile de persoane, inclusiv pentru cele cu dizabilități”, a precizat Andrei Chistol.

Noile reglementări stabilesc că traseele trebuie să diversifice oferta turistică, să respecte standarde de securitate și să protejeze patrimoniul cultural și natural. Fiecare rută va avea o fișă tehnică cu detalii despre denumire, tematică, scop, beneficiari, itinerar, distanță, complexitate, structuri de primire turistică, unități de cazare, facilități de alimentație și centre de informare turistică.

„Vor fi promovate și destinațiile care susțin producția locală, evenimentele culturale sau religioase, atelierele meșteșugărești și tradițiile populare. Oficiul Național al Turismului va evalua propunerile și gradul de respectare a criteriilor, iar din anul viitor va exista și un mecanism de finanțare pentru dezvoltarea traseelor turistice, oferind asistență autorităților și organizațiilor implicate”, a adăugat secretarul de stat.

Implementarea acestor măsuri va stimula turismul intern și va fi completată de introducerea programului de vouchere de vacanță, planificat să fie aplicat din 1 ianuarie 2026, pentru a încuraja vizitarea destinațiilor locale și implicarea comunităților.

Potrivit ministrului Culturii, Sergiu Prodan, noile norme stabilesc standarde unitare care vor contribui la creșterea atractivității Republicii Moldova ca destinație turistică.

„Atunci când un turist alege să viziteze o țară sau o rută turistică, trebuie să știe că aceasta îi oferă un pachet minim de comodități — transport, cazare, alimentație și servicii conexe. Normele aprobate stabilesc standarde clare pentru toți cei implicați: turiști, operatori și autorități locale. Ele vor asigura predictibilitate pentru afacerile din domeniu și vor contribui la creșterea atractivității Republicii Moldova ca destinație turistică”, a declarat Sergiu Prodan.

Republica Moldova dispune deja de câteva rute turistice și culturale reprezentative, precum Ruta Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, Drumul Vinului Moldovei, Ruta Meșteșugarilor, Ruta Bisericilor de Lemn, Ruta culturală europeană a Cafenelelor Istorice și Ruta patrimoniului evreiesc – Mozaicul istoriei evreiești din Moldova. Aceste trasee contribuie la promovarea tradițiilor, peisajelor și ospitalității moldovenești, consolidând imaginea țării ca destinație turistică autentică și durabilă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#patrimoniu cultural #traseu turistic

Viitorii profesori ar putea începe practica pedagogică încă din primul semestru de facultate, iar la absolvire ar urma să susțină o probă de predare. Schimbările fac parte dintr-un nou model de formare a cadrelor didactice, propus de Ministerul Educației și Cercetării, care pune mai mult accent pe experiența din școli și pe pregătirea practică a studenților.

Potrivit proiectului, studiile universitare pentru viitorii pedagogi ar urma să aibă o structură comună, indiferent de instituția în care învață, și să îmbine cinci componente: pregătirea de specialitate, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Astfel, studenții nu s-ar limita la acumularea cunoștințelor teoretice, ci ar învăța și cum să le aplice la clasă. De exemplu, după ce studiază o metodă de predare, ar putea să o testeze în timpul practicii, să observe reacțiile elevilor și să analizeze ce trebuie îmbunătățit la următoarea lecție.

Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă mentorii din școli și grădinițe. La început, studenții ar asista la lecții, apoi ar preda anumite secvențe sub îndrumarea unui profesor cu experiență, iar treptat ar ajunge să susțină ore de sine stătător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, proiectul prevede crearea unei rețele naționale de instituții de învățământ în care viitorii profesori să-și desfășoare practica. Mentorii și cadrele universitare ar planifica împreună activitățile, ar urmări lecțiile și ar evalua evoluția studenților.

Pe lângă pregătirea pentru predare, viitorii pedagogi ar urma să învețe cum să asigure incluziunea și siguranța copiilor, cum să le susțină bunăstarea și cum să folosească responsabil tehnologia și inteligența artificială. Experiențele din școli ar fi analizate și în cadrul unor seminare, unde studenții ar discuta despre dificultățile întâlnite și despre soluțiile pe care le pot aplica.

Proiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unor consultări publice organizate de MEC la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. La evenimentul de la UPS „Ion Creangă”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că pregătirea universitară trebuie să fie mai apropiată de realitățile din școli, iar colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ trebuie consolidată.

„Ne dorim ca viitorii profesori să beneficieze de o pregătire cât mai apropiată de realitățile din școală. De aceea, este important să oferim mai mult spațiu practicii pedagogice și să consolidăm colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ. Consultările publice reprezintă o oportunitate de a colecta propuneri pentru îmbunătățirea Concepției, iar în următoarele săptămâni vom continua acest proces și vom prezenta o propunere de plan-cadru pentru dezbateri”, a spus ministrul.

La rândul său, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, a explicat că practica va fi pusă în centrul pregătirii viitorilor educatori, învățători și profesori.

Concepția prevede trei ani de studii de licență și doi ani de master. Absolvenții de licență ar putea preda în învățământul primar și gimnazial, însă ar trebui să finalizeze un master profesional cu profil didactic în cel mult cinci ani de la prima angajare. Pentru a preda la liceu, diploma de master ar fi obligatorie.

Accesul în profesie ar urma să fie posibil și pentru absolvenții altor domenii, prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare.

Noul model ar urma să fie aplicat treptat, începând cu studenții admiși în anul universitar 2027–2028. Cei care sunt deja înscriși la studii ar urma să le încheie conform cerințelor actuale. Proiectul Concepției a fost publicat pentru consultări la 21 octombrie.

Documentul a fost elaborat după analiza programelor de studii de la cele trei universități din țară și a unor modele de formare din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. MEC a luat în calcul și experiența profesională a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul științelor educației. Analiza a arătat că pregătirea viitorilor profesori diferă de la o universitate la alta, iar unii absolvenți, chiar dacă au rezultate academice bune, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice teoria în fața unei clase de elevi.

Reforma este însoțită și de măsuri de sprijin pentru tinerii care aleg profesia didactică. De la 1 septembrie 2026, bursele au fost majorate cu 40%, iar tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, precum și de mentorat și reducerea normei didactice în primii ani de activitate.