Chiar în ziua în care a fost reținut de ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA), fostul director al Spitalului Clinic Bălți, Gheorghe Brînza, ar fi primit trei salarii în valoare de 140.000 de lei de la Ministerul Sănătății. Documentul, trimis în adresa redacției NordNews de angajați ai acestei instituții, ar fi fost semnat personal de ministra Ala Nemerenco încă pe 29 august. Banii ar fi fost transferați pe card până la ora 17:00 de contabilitatea spitalului.

Astfel, chiar dacă Brînza era vizat într-o anchetă penală pentru abuz în serviciu, trafic de influență și corupere pasivă, Ministerul Sănătății nu l-ar fi demis pentru „acțiuni culpabile”, ci pentru „pierderea încrederii angajatorului”. Acest fapt i-ar fi permis să primească trei salarii, în conformitate cu articolul 264 din Codul Muncii.

Legea stipulează că, în cazul încetării contractului individual de muncă al conducătorului unei instituții, atunci când încetarea nu se face din vina acestuia, persoana are dreptul la o compensație de cel puțin trei salarii medii lunare.

Documentul nr. 142-PȘ7 din 29 august 2025, semnat de ministra Sănătății, menționează expres: „Se pune în sarcina IMSP Spitalul Clinic Bălți să achite trei salarii medii, ca rezultat al încetării contractului, în temeiul art. 264 din Codul Muncii”, conform unui material publicat de NordNews.

La cinci zile distanță, pe 3 septembrie 2025, Ministerul Sănătății ar fi emis al doilea document, și anume Ordinul nr. 145-PȘ2. Prin intermediul lui s-ar fi modificat actul inițial, fiind confirmată plata compensației pentru concediul anual nefolosit, dar adăugată și o nouă obligație pentru Gheorghe Brînza:

„Se pune în sarcina dlui Gheorghe Brînza depunerea declarațiilor, conform Legii nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale”, citează presa locală textul documentului.

Cu alte cuvinte, chiar și după reținerea sa de CNA, fostul director de spital beneficiază de drepturi salariale și compensații integrale, dar trebuie să-și declare veniturile obținute.

Ministerul Sănătății și directorul interimar al Spitalului Clinic Bălți, Iurie Osoianu, nu au răspuns deocamdată reporterilor NordNews și nu au oferit comentarii la subiect.

În urma analizei portalului ANI care conține declarațiile de avere ale funcționarilor publici, jurnaliștii au stabilit că Gheorghe Brînza încă nu a depus raportul la încetarea mandatului, deși au trecut deja 46 de zile de la plecarea sa din conducerea spitalului.

Conform legii, persoana este obligată să depună declaraţia în termen de 30 de zile de la data încetării mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu.

Pe 29 august, ofițerii Centrului Național Anticorupție și procurorii anticorupție au efectuat percheziții la Spitalul Clinic Bălți, vizând mai multe birouri ale instituției. Directorul de atunci, Gheorghe Brînza, a fost reținut pentru 72 de ore, fiind suspectat că ar fi favorizat anumite companii la achizițiile publice și ar fi pretins beneficii necuvenite în exercitarea funcției. Ulterior, Judecătoria Bălți a dispus arest preventiv pentru 30 de zile.

#CNA #compensatii #director #salariu #Spitalul Clinic Bălți

Un beci istoric ar putea deveni atracție turistică în orașul Leova, după ce a fost descoperit în timpul lucrărilor de reconstrucție a trotuarelor. Intrarea în construcția subterană va fi conservată, iar pavajul va fi montat pe o placă provizorie din beton, astfel încât spațiul să poată fi păstrat și pus ulterior în valoare.

Anunțul a fost făcut sâmbătă, 7 noiembrie, de primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean. Edilul a precizat că, după coordonarea cu Agenția Națională Arheologică, locul ar putea fi amenajat pentru a deveni un nou obiectiv turistic al orașului.

Menționăm că nu este prima descoperire de acest fel în Leova. Anul trecut, o altă construcție subterană a fost identificată în zona centrală a orașului, după prăbușirea unei plăci de beton în apropierea Casei de Cultură. La fața locului, specialiștii Agenției Naționale Arheologice au constatat că este vorba despre o pivniță boltită, construită din cărămidă, cu o vechime de peste 150 de ani.

Construcția include, pe lângă încăperea principală, o galerie descendentă care duce spre un nivel inferior. Potrivit arheologilor, structura este specifică pivnițelor și cramelor folosite în trecut pentru păstrarea alimentelor sau a butoaielor cu vin.