Chiar în ziua în care a fost reținut de ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA), fostul director al Spitalului Clinic Bălți, Gheorghe Brînza, ar fi primit trei salarii în valoare de 140.000 de lei de la Ministerul Sănătății. Documentul, trimis în adresa redacției NordNews de angajați ai acestei instituții, ar fi fost semnat personal de ministra Ala Nemerenco încă pe 29 august. Banii ar fi fost transferați pe card până la ora 17:00 de contabilitatea spitalului.

Astfel, chiar dacă Brînza era vizat într-o anchetă penală pentru abuz în serviciu, trafic de influență și corupere pasivă, Ministerul Sănătății nu l-ar fi demis pentru „acțiuni culpabile”, ci pentru „pierderea încrederii angajatorului”. Acest fapt i-ar fi permis să primească trei salarii, în conformitate cu articolul 264 din Codul Muncii.

Legea stipulează că, în cazul încetării contractului individual de muncă al conducătorului unei instituții, atunci când încetarea nu se face din vina acestuia, persoana are dreptul la o compensație de cel puțin trei salarii medii lunare.

Documentul nr. 142-PȘ7 din 29 august 2025, semnat de ministra Sănătății, menționează expres: „Se pune în sarcina IMSP Spitalul Clinic Bălți să achite trei salarii medii, ca rezultat al încetării contractului, în temeiul art. 264 din Codul Muncii”, conform unui material publicat de NordNews.

La cinci zile distanță, pe 3 septembrie 2025, Ministerul Sănătății ar fi emis al doilea document, și anume Ordinul nr. 145-PȘ2. Prin intermediul lui s-ar fi modificat actul inițial, fiind confirmată plata compensației pentru concediul anual nefolosit, dar adăugată și o nouă obligație pentru Gheorghe Brînza:

„Se pune în sarcina dlui Gheorghe Brînza depunerea declarațiilor, conform Legii nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale”, citează presa locală textul documentului.

Cu alte cuvinte, chiar și după reținerea sa de CNA, fostul director de spital beneficiază de drepturi salariale și compensații integrale, dar trebuie să-și declare veniturile obținute.

Ministerul Sănătății și directorul interimar al Spitalului Clinic Bălți, Iurie Osoianu, nu au răspuns deocamdată reporterilor NordNews și nu au oferit comentarii la subiect.

În urma analizei portalului ANI care conține declarațiile de avere ale funcționarilor publici, jurnaliștii au stabilit că Gheorghe Brînza încă nu a depus raportul la încetarea mandatului, deși au trecut deja 46 de zile de la plecarea sa din conducerea spitalului.

Conform legii, persoana este obligată să depună declaraţia în termen de 30 de zile de la data încetării mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu.

Pe 29 august, ofițerii Centrului Național Anticorupție și procurorii anticorupție au efectuat percheziții la Spitalul Clinic Bălți, vizând mai multe birouri ale instituției. Directorul de atunci, Gheorghe Brînza, a fost reținut pentru 72 de ore, fiind suspectat că ar fi favorizat anumite companii la achizițiile publice și ar fi pretins beneficii necuvenite în exercitarea funcției. Ulterior, Judecătoria Bălți a dispus arest preventiv pentru 30 de zile.

#CNA #compensatii #director #salariu #Spitalul Clinic Bălți

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, consideră că bazele de odihnă și alte obiective aflate în proprietatea statului ar trebui date în gestiune sectorului privat sau scoase la vânzare, pentru a reduce cheltuielile publice și a transforma aceste spații în obiective care generează valoare pentru economie.

Declarația a fost făcută de ministră în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV.

Potrivit Victoriei Belous, multe dintre aceste baze de odihnă provin din perioada sovietică, iar statul continuă să cheltuiască bani pentru întreținerea lor, fără să le dezvolte suficient.

„Eu cred că acolo noi ar trebui să nu mai investim, să le dăm în gestiune sectorului privat, să investească, să le dezvolte. Statul nu cred că are ca prioritate să păstreze aceste obiecte, deoarece nici nu le dezvoltăm, doar le conservăm și mai cheltuim pe ele bani”, a declarat ministra.

Belous a precizat că valorificarea acestor obiective ar putea fi una dintre acțiunile următoare ale Guvernului. Ea a menționat că nu este vorba doar despre bazele de odihnă, ci și despre alte proprietăți ale statului care ar putea fi scoase la vânzare sau transmise în gestiune privată.

Ministra a dat drept exemplu și unele obiective aflate în gestiunea instituțiilor publice, inclusiv Ministerul Finanțelor, despre care spune că nu oferă condiții care să justifice menținerea lor de către stat.

„Dacă vrem să facem din zonele de odihnă puncte de atracție și puncte comerciale care să genereze plusvaloare economiei, eu cred că aceste baze trebuie să găsească alt gestionar”, a conchis Victoria Belous.