Nordul Republicii Moldova va fi mai pregătit să facă față situațiilor excepționale datorită unui proiect transfrontalier dintre Direcția Situații Excepționale Bălți și comuna Miroslava, din județul Iași, România. Inițiativa are ca scop modernizarea infrastructurii de intervenție și instruirea voluntarilor de pe ambele maluri ale Prutului, transmite nordnews.md.

„Principalul obiectiv este de a dezvolta și de a crește capacitățile pompierilor voluntari în diferite situații de urgență, prin modernizarea infrastructurii, dotarea acestora cu echipamente și instruirea potențialilor voluntari în viitor”, a declarat Daniel Golovca, șeful Direcției Situații Excepționale Bălți.

La Bălți, proiectul se concentrează pe instruirea salvatorilor voluntari. Peste 150 de persoane vor participa la sesiuni de formare, exerciții comune și simulări de urgență. Scopul este creșterea capacității de intervenție a echipelor locale, inclusiv în cazuri de fenomene extreme cauzate de schimbările climatice.

„Pe parcursul perioadei de implementare, vor fi instruiți 370 de potențiali voluntari. Se vor organiza ședințe de formare pentru cei care activează deja. Direcția Situații Excepționale va beneficia și de îmbunătățirea logisticii: un automobil de teren pentru instruiri, echipamente de protecție și alte dotări necesare”, a precizat Ion Gutium, șeful Secției Intervenții din cadrul DSE Bălți.

În comuna Miroslava va fi construită o nouă stație de pompieri care va deservi nu doar localitatea, ci și satele din împrejurimi. Aceasta va reduce timpul de reacție la incendii sau alte urgențe. Stația va fi dotată cu autospeciale moderne, echipamente performante și materiale de intervenție.

„Proiectul va consta în înființarea unei stații de pompieri complet echipate și cu personal calificat, care va asigura un serviciu voluntar eficient pentru situații de urgență”, a declarat Ancuța Ursan, reprezentanta comunei Miroslava.

Proiectul este finanțat prin Programul Interreg NEXT România–Republica Moldova și se va desfășura în perioada iulie 2025 – iulie 2027, cu un buget total de peste 1,7 milioane de euro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Balti #instruire #situatii exceptionale #voluntari

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.