Republica Moldova a semnat un memorandum de înțelegere cu Agenția Franceză de Dezvoltare (AFD) și Banca germană de dezvoltare KfW. Documentul vizează extinderea cooperării în domeniul eficienței energetice a clădirilor publice și a fost semnat de ministrul Energiei, Victor Parlicov.

Astfel, părțile semnatare s-au angajat să investească 68,7 milioane de euro, dintre care 38,7 milioane sunt grant oferit de Guvernul Germaniei, în baza unui acord semnat cu Cabinetul de miniștri de la Chișinău, iar 30 de milioane reprezintă un credit concesional pe termen lung oferit de Guvernul francez. Un sfert din suma totală va fi utilizată pentru reabilitarea termică a clădirilor cu menire socială (spitale, școli și altele).

Totodată, Guvernul va oferi contribuția sa pentru îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor publice. Implementarea proiectelor va începe în anul 2024.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Un alt document semnat de ministrul Energiei, Victor Parlicov, se referă la un addendum la acordul la împrumutul de 300 de milioane de euro oferit, în două tranșe, de Banca Europeană pentru Reconstructie si Dezvoltare în cadrul proiectului „Securitatea Furnizării Gazelor Naturale”, semnat la 23 iunie 2021.

„Modificarea vizează includerea în proiect a unei componente de grant, oferită Guvernul Norvegiei, de 400 de milioane de coroane norvegiene (circa 34 milioane de euro). Repartizarea prin intermediul BERD este cea mai rapidă soluție identificată pentru ca Republica Moldova să poată beneficia de grantul pus la dispoziție pentru procurarea și stocarea gazelor naturale necesare în sezonul rece.
Componenta de grant este condiționată de accesarea unui noi tranșe suplimentare, în valoare de 165 de milioane de euro, oferită de BERD”, transmite Ministerul Energiei.

Un alt memorandum semnat astăzi cu Banca Europeană pentru Investiții cu Guvernul Republicii Moldova urmărește inclusiv fortificarea instituțională din sectorul energetic, precum și stimularea investițiilor în sectoarele transport, energie, mediu și IMM.

#acord #energie #memorandum #Moldova #Parlicov

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.