Se pare că unii deputați din Moldova nu cunosc legislația națională. La audierile Comisiei economie, buget și finanțe s-a vorbit despre circulația mașinilor cu numere transnistrene.

Vitalie Răilean, șeful Direcției politici în domeniul ordinii și securității publice, combaterii criminalității din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, a vorbit despre modificarea prevederilor Codului Contravențional, referitoare la constatarea contravențiilor în domeniul circulației rutiere săvârșite cu vehicule înmatriculate în alte state.

Vasile Costiuc l-a întrebat dacă noile reglementări vor viza și șoferii care se deplasează cu numere transnistrene. Drept urmare, funcționarul a spus că aceste vehicule nu pot circula pe teritoriul Republicii Moldova. Nimeni dintre deputații din cadrul Comisiei, prezenți la ședință, nu l-a contrazis.

Radu Marian s-a uimit că informația este „inedită”. Vasile Costiu a întrebat dacă atunci când merge la mall și îl surprinde acolo pe Vadim Krasnoselski ar putea solicita intervenția poliției, iar răspunsul a fost afirmativ.

Ulterior, Petru Burduja a spus că asemenea informații trebuie consultate cu ministrul și dezmințite.

Răilean a insistat că deplasarea cu plăcuțe din stânga Nistrului este o încălcare a normelor de siguranță rutieră, deoarece „Codul Contravențional spune ce trebuie să facă proprietarii de vehicule înmatriculate în regiunea transnistreană”.

Subiectul ar urma să fie discutat și la ședința de miercuri, în plenul Parlamentului, iar MAI ar urma să prezinte informații suplimentare. Cel puțin așa au decis membrii Comisiei la ședință.

În redacția actuală, Codul Contravențional al Republicii Moldova prevede amenzi pentru persoanele care conduc mijloace de transport înmatriculate la autoritățile autoproclamate în stânga Nistrului sau cu plăcuțe neutre, însă nu au domiciliul în regiunea transnistreană, municipiul Bender, localitățile Gîsca, Chițcani, Zahorna, Merenești și Cremenciug din raionul Căușeni. Amenda ajunge la 4500 de lei și se aplică cinci puncte de penalizare.

#circulatie #drumuri #lege #Moldova #plăcuțe #Transnistria

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.