Stația de captare a apei care alimentează Chișinăul a devenit subiectul unui nou conflict între ministrul Mediului și primarul capitalei. Gheorghe Hajder spune că Ion Ceban a refuzat materialele oferite de Guvern, însă cei de la Apă-Canal neagă orice refuz.

„Domnule primar, aceste materiale nu sunt un favor personal. Ele reprezintă o necesitate absolută pentru protejarea sursei de apă a sute de mii de cetățeni. Experiența recentă ne-a demonstrat că, în cazul unor poluări pe Nistru, nu este loc de improvizații. Gestionarea crizelor de mediu cere intervenții rapide, profesioniste și o dotare pe măsură. Fac un apel la responsabilitate: când este vorba de siguranță și sănătatea publică, este cinic să ignori ajutorul instituțional din motive politice”, a declarat Hajder.

Reacția Apă-Canal Chișinău nu a întârziat. Compania a respins categoric acuzațiile, precizând că nicio solicitare oficială din partea Ministerului Mediului nu a parvenit în adresa sa.

„S.A. „Apă-Canal Chișinău” condamnă declarațiile mincinoase lansate în spațiul public de către ministrul Mediului cu referire la presupusul refuz al întreprinderii de a recepționa lotul de ajutor destinat Stației de captare a apei de la Vadul lui Vodă. Rugăm respectuos să nu fie indusă în eroare opinia publică și să nu fie făcute afirmații nefondate. Precizăm că, până în prezent, în adresa S.A. „Apă-Canal Chișinău” nu a parvenit nicio solicitare oficială din partea Ministerului Mediului privind recepționarea acestui lot de echipamente. Singurul document recepționat este scrisoarea transmisă de către Administrația Națională „Apele Moldovei”, înregistrată la data de 11 mai 2026, privind inițierea procesului de transmitere a lotului de echipamente destinate stației de captare. În prezent, instituțiile sunt în proces de conlucrare pentru finalizarea procedurilor necesare, iar lotul urmează să fie recepționat de către întreprindere joi, 21 mai curent. Subliniem că „Apă-Canal Chișinău” nu a oferit niciun răspuns negativ privind recepționarea ajutorului…”, precizează instituția.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ministrul Mediului, despre scandalul deșeurilor de la Sîngera: Nu trebuie să omorâm ideile bune

#Apa-Canal Chisinau #Gheorghe Hajder

Franța se confruntă cu o secetă deosebit de intensă, care pune o presiune tot mai mare asupra resurselor de apă. Autoritățile au impus restricții în cea mai mare parte din țară și se reunesc miercuri pentru a evalua situația hidrologică la nivel național.

Aproape 70% din teritoriul Franței se află sub restricții privind utilizarea apei, în condițiile unei secete pe care autoritățile o descriu drept „deosebit de intensă”. Duminică, toate cele 99 de departamente din Franța continentală și din Corsica se aflau cel puțin sub nivelul de vigilență din cauza secetei, cea mai redusă treaptă a sistemului francez de avertizare, scrie Mediafax.

Situația este însă mult mai gravă în cea mai mare parte a țării: 67 de departamente sunt la nivelul maxim de criză, iar alte 21 sunt la un nivel ridicat de alertă, potrivit Ministerului francez al Tranziției Ecologice.

Ministrul Tranziției Ecologice, Monique Barbut, a convocat pentru miercuri, 12 august, o reuniune a Comitetului de anticipare și monitorizare hidrologică (CASH), la care vor participa și reprezentanții prefecturilor regionale. Autoritățile urmează să analizeze situația apelor subterane, a râurilor și a solului din întreaga țară, pe baza celor mai recente date furnizate de serviciul meteorologic francez și de specialiștii în resurse de apă.

De asemenea, specialiștii vor evalua evoluția pânzei freatice, debitele râurilor și umiditatea solului, precum și efectele secetei asupra consumului de apă și a zonelor afectate. Analiza va include și consecințele asupra faunei și florei.

Pe agenda comitetului se află și modul în care a fost gestionat actualul episod de secetă, precum și măsurile necesare pentru o mai bună pregătire în fața unor astfel de situații.

Ministerul francez al Tranziției Ecologice a precizat că obiectivul este găsirea de soluții pentru a limita efectele viitoarelor episoade de secetă și pentru a reduce vulnerabilitatea regiunilor afectate.