Un nou proiect de reducere a gazelor cu efect de seră va fi demarat, după ce astăzi ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Ion Perju a semnat un Acord în acest sens, informează Realitatea.md.

Proiectul ține de implementarea activităților de facilitare a ratificării Amendamentului de la Kigali de către Republica Moldova. Scopul principal este de a susține țara noastră să îndeplinească acțiunile necesare pentru a reduce consumul și producția de hidrofluorocarburi – gaze cu efect de seră, ce sunt utilizate în sectorul frigorific și de condiționare a aerului.

Costul total al proiectului constituie circa 50 mii de dolari, banii sunt donați de Fondul Multilateral pentru Implementarea Protocolului de la Montreal și vor fi utilizați pentru revizuirea și evaluarea cadrului legal și de reglementare din țara noastră, necesar pentru a permite controlul și raportarea privind consumul de hidrofluorocarburi (HFC) în conformitate cu obligațiile stipulate de Amendamentul de la Kigali.

Astfel, în cadrul proiectului va fi elaborată o foaie de parcurs cu privire la cadrul legal și de politici, ce va conține acțiunile necesare pentru a permite ratificarea și implementarea Amendamentului de la Kigali. Conform prevederilor Protocolului, fiecare țară semnatară implementează propriul grafic de excludere a HFC-urilor din circulație. În acest mod, Republica Moldova și-a luat angajamentul ca din anul 2029, consumul de HFC să fie redus cu 10%. De asemenea, țara noastră își trasează drept obiectiv ca până în anul 2045, utilizarea de HFC să fie diminuată cu 80% (de la nivelul de bază).

Totodată, activitățile proiectului prevăd elaborarea propunerilor privind strategiile naționale și a cadrului legal pe termen lung pentru controlul de hidrofluorocarburi în anumite sectoare, precum și va fi evaluat și revizuit sistemul național de denumire și codificare a mărfurilor, în conformitate cu noul sistem de codificare pentru seria de HFC pure și amestecate în Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor (Nomenclatorul HS a ediției 2022) a Organizației Vamale Mondiale. De asemenea, vor fi evaluate oportunităților de stabilire a unui mecanism de coordonare pe termen lung între instituțiile guvernamentale relevante afectate de angajamentele stipulate de Amendamentul de la Kigali.

Proiectul se desfășoară în perioada aprilie-decembrie 2021.

Notă: Amendamentul de la Kigali are drept scop obținerea reducerii globale a consumului și a producției de hidrofluorocarburi – gaze cu efect de seră, care sunt utilizate în sectorul frigorific și de condiționare a aerului. Aceste gaze au un înalt potențial de încălzire globală. Se estimează că implementarea prevederilor Amendamentului de la Kigali ar putea reduce temperatura globală cu circa 0,5°C până la sfârșitul secolului, contribuind astfel la atingerea obiectivului Acordului de la Paris de a menține creșterea temperaturii sub 2°C.

#gaze cu efect de sera #mediu #R Moldova

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică achită aproximativ 30 de mii de euro lunar pentru chiria sediului în care își desfășoară activitatea. Directorul ANRE, Alexei Taran, spune că instituția încearcă de mai mulți ani să identifice un spațiu care să facă parte din patrimoniul public, pentru a reduce astfel cheltuielile și pentru ca banii achitați pentru chirie să ajungă în bugetul statului.

Taran susține că, începând din 2019, Agenția a solicitat în repetate rânduri Agenției Proprietății Publice să identifice o clădire din patrimoniul public care ar putea fi utilizată de ANRE.

„Orice instituție, companie, ca să funcționeze are nevoie de un sediu. Agenția nu a avut niciodată sediu, întotdeauna am închiriat. Din anul 2019, în fiecare an, scriem demersuri către APP și Cancelaria de Stat pentru a ne da o ofertă de clădiri care sunt patrimoniu public. Ca să putem veni într-o clădire care este proprietatea statului și să achităm chirie, dar s-o achităm la stat”, a explicat directorul ANRE, Alexei Taran, în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RealitateaTV.

Taran afirmă că, în pofida solicitărilor făcute în ultimii ani, până acum nu a fost identificată o clădire potrivită.

„Este un subiect care deja se discută și la nivel de prim-ministru. Clădirea unde stăm astăzi s-a identificat în procedură competitivă, la prețul cel mai mic. Mobila este din edificiul vechi, are 15-20 de ani”, a punctat directorul ANRE.

Alexei Taran a confirmat că ANRE achită 30 de mii de euro lunar pentru chiria sediului, menționând că valoarea chiriei este calculată în funcție de suprafață și de costul unui metru pătrat.

„Prețul e în jur de 30 de mii de euro și are la bază suprafața și costul per metru pătrat. Prețul oricum este mult sub zona în care ne aflăm pentru că au fost negocieri”, a precizat Alexei Taran.