Proiectul de lege privind organizarea și desfășurarea evenimentelor publice, elaborat de Ministerul Afacerilor Interne (MAI), a fost prezentat și dezbătut în ședința Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică din 26 noiembrie curent. Acesta urmărește crearea unui cadru normativ modern, clar și coerent pentru gestionarea evenimentelor publice non-protestatare, precum cele culturale, sportive, religioase sau comerciale.

Reprezentanții MAI au explicat că, în prezent, activitățile de acest tip sunt reglementate fragmentar, prin legea privind întrunirile, ceea ce generează confuzii atât pentru autorități, cât și pentru organizatori. Proiectul propune definirea exactă a noțiunii de „eveniment public”, stabilirea criteriilor de clasificare și delimitarea distinctă față de întruniri, evenimente private sau tradiționale.

O noutate importantă introdusă de proiect este procedura diferențiată de notificare a evenimentelor, în funcție de riscurile pe care acestea le pot implica pentru ordinea și securitatea publică. Autoritățile, organizatorii și forțele de ordine vor avea sarcini clar repartizate în funcție de nivelul de risc evaluat.

Totodată, proiectul stabilește expres obligația organizatorilor de a asigura securitatea evenimentului, inclusiv prin angajarea agenților de securitate acolo unde este necesar. În cazul evenimentelor organizate de instituții publice, responsabilitatea revine structurilor MAI, în special Inspectoratului General de Carabinieri (IGC), care asigură menținerea și restabilirea ordinii publice.

Reglementări speciale sunt prevăzute pentru evenimentele sportive, unde IGC va deveni punct național de contact pentru competiții, în contextul riscurilor sporite generate de galerie și fluxuri mari de participanți. Proiectul include măsuri pentru prevenirea manifestărilor care instigă la ură, violență sau care pot afecta siguranța națională.

Un subiect dezbătut intens a fost cel al înregistrării video obligatorii a evenimentelor cu risc ridicat. MAI a precizat că, deși intenția a existat, mediul de afaceri a semnalat costuri disproporționate pentru montarea sistemelor de supraveghere în spații largi. Ca soluție, se propune ca obligativitatea să se aplice doar evenimentelor sportive cu risc mediu sau ridicat.

Deputatul Igor Talmazan a propus ca statul să asigure sistemele video permanente în spațiile publice unde au loc frecvent evenimente mari, pentru a nu transfera costurile asupra organizatorilor. El a argumentat că această măsură ar îmbunătăți prevenția, documentarea incidentelor și capacitatea de intervenție.

A fost ridicată și problema uniformizării terminologiei referitoare la forțele de ordine din subordinea MAI, pentru a evita ambiguități. Reprezentanții ministerului au precizat însă că delimitarea atribuțiilor între Poliție și Carabinieri este deja clar stabilită legislativ și trebuie menținută în text.

Deputatul Renato Usatîi a analizat sinteza obiecțiilor și a solicitat o revizuire tehnico-juridică suplimentară înainte de aprobarea finală, invocând necesitatea unei coerențe normative sporite și precizarea mai exactă a responsabilităților organizatorilor. S-a propus introducerea unor criterii suplimentare privind calitatea de organizator, inclusiv interdicții pentru persoanele condamnate pentru infracțiuni grave legate de siguranța publică.

În cadrul discuțiilor a fost abordată și situația practică apărută la festivalul „Absolvenților”, unde organizatorii au interzis vânzarea alcoolului în perimetrul evenimentului, însă nu au putut extinde această restricție către magazinele din vecinătate. MAI a precizat că astfel de situații pot fi rezolvate doar prin modificări legislative separate.

Președintele comisiei, Lilian Carp, a explicat procedura privind amendamentele și termenele legislative, menționând că proiectul se află în lectura a doua și nu poate fi retrimis pentru ajustări fără a relua întreg procesul legislativ. Comisia a votat unanim pentru prezentarea raportului în plenul Parlamentului pentru lectura a doua. Membrii au fost informați că, pentru proiectele aflate încă în prima lectură, termenul de depunere a amendamentelor este de 10 zile după votul din plen.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#evenimente #lege #organizatori

Aproximativ la fel de masivă ca Jupiter, exoplaneta recent descoperită, Elias 2-24 b, este un adevărat „bebeluș” uriaș. În ciuda dimensiunii sale, Elias 2-24 b este de departe cea mai tânără planetă descoperită până acum și se crede că are mai puțin de un milion de ani. Mai mult, exoplaneta – adică o planetă aflată în afara Sistemului Solar – se găsește la aproximativ 450 de ani-lumină de Pământ și se află încă în discul de gaz și praf din care s-a format.

Recordul anterior pentru „cea mai tânără exoplanetă” era împărțit de patru planete, toate cu vârste de peste cinci milioane de ani, potrivit lui Lucas Cieza, coautor al studiului despre Elias 2-24 b și profesor la Instituto de Estudios Astrofísicos din Chile.

„Modelele noastre de formare a planetelor aveau deja dificultăți în a explica precedentele deținătoare ale recordului pentru cea mai tânără planetă cunoscută”, a declarat Cieza. „Elias 2-24 b ne arată că până și cele mai bune modele ale noastre de formare planetară încă nu includ unele procese importante”.

Pentru a descoperi această planetă foarte tânără și masivă, o echipă condusă de Andrea Bernardi, doctorandă la Universidad Diego Portales din Chile, a analizat date de arhivă obținute cu Observatorul W.M. Keck din Hawaii.

Studiul s-a concentrat asupra stelei Elias 2-24, care este înconjurată de un disc de materie. Descoperirea a confirmat observații anterioare realizate cu Atacama Large Millimeter/submillimeter Array (ALMA) și cu Very Large Telescope al Observatorului European Austral, care sugerau că în interiorul unei breșe din discul de materie din jurul stelei Elias 2-24 s-ar putea afla un obiect.

Datele de arhivă care au confirmat aceste suspiciuni și existența planetei provin din observații realizate cu coronograful telescopului Keck.

Coronografele funcționează prin blocarea strălucirii intense a stelelor îndepărtate, ceea ce permite captarea luminii reflectate de planetele care orbitează în jurul acestora și observarea lor directă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Echipa a analizat astfel de date obținute cu coronograful pentru șapte stele îndepărtate, fiecare înconjurată de discuri de materie în interiorul cărora s-ar putea forma planete.

Cercetătorii au pornit de la ideea că o planetă s-ar putea ascunde într-una dintre breșele acestor discuri. Iar presupunerea lor s-a dovedit corectă.

„Planetele ar trebui să fie găsite în interiorul acestor goluri, pentru că ele sunt cele care le creează”, a spus Bernardi. „Și exact acolo am găsit Elias 2-24 b”.

Descoperirea unei planete într-un astfel de disc și, mai ales, a uneia aflate într-un stadiu atât de timpuriu al existenței sale le oferă cercetătorilor o ocazie rară de a studia etapele inițiale ale formării planetelor.

„Galaxia produce în permanență stele și planete noi, așa că există foarte multe obiecte aflate în fiecare etapă a evoluției”, a explicat Cieza. „Asta înseamnă că, în teorie, putem vedea întregul proces, însă există o mare lacună în ceea ce pot detecta majoritatea telescoapelor. În prezent, suntem aproape orbi când vine vorba despre aceste planete foarte tinere”.

În ceea ce privește viitorul cercetării exoplanetelor, oamenii de știință speră să poată realiza mai multe observații directe cu ajutorul Coronagraph Instrument, lansat pe 30 august la bordul telescopului spațial Nancy Grace Roman al NASA.

Acesta este cel mai avansat coronograf trimis vreodată în spațiu, iar cercetătorii speră că instrumentul va permite studierea mult mai detaliată a exoplanetelor și a atmosferelor acestora.

„De obicei auzim despre telescoape care lucrează separat, însă această confirmare a fost posibilă doar prin folosirea mai multor telescoape împreună”, a spus Bernardi.

„Elias 2-24 b se află la limita a ceea ce telescoapele actuale pot detecta, dar, odată cu apariția unor instrumente noi, precum telescopul spațial Nancy Grace Roman al NASA, asemenea descoperiri ar trebui să devină mai ușoare”.

#astronomi #planeta #studiu