Necesitatea adoptării unei noi legi a mass-mediei, adaptarea legislației la standardele europene, dar și provocările financiare cu care se confruntă presa din Republica Moldova, au fost aspectele principale abordate în cadrul dezbaterii publice „Noua lege a mass-mediei: noutăți, beneficii, riscuri”, organizată de Agenția de presă IPN. Jurnaliști și experți au atras atenția asupra faptului că noua lege, aprobată în prima lectură, își propune să creeze un cadru mai clar atât pentru presa tradițională, cât și pentru cea online.
Expertul permanent al proiectului, Igor Boțan, a explicat de ce noua lege trebuie să țină cont de diversificarea platformelor prin care este distribuit conținutul. Potrivit lui, peisajul mediatic nu mai este limitat la televiziune, radio și presa scrisă, ci include și serviciile digitale.
„Serviciile media reprezintă totalitatea canalelor și platformelor care transmit informații, divertisment sau cultură unui public larg. Acestea includ televiziunea, radioul, presa scrisă și platformele digitale, fiind clasificate în principal în servicii liniare (transmisiuni în direct, precum posturile TV/radio) și neliniare (platformele de streaming sau VOD). Platformele VOD (Video on Demand) sunt servicii digitale care permit utilizatorilor să vizioneze filme, seriale și emisiuni în orice moment, fără a depinde de un program de difuzare fix”, a precizat Igor Boțan.
Experta Consiliului Europei pentru mass-media, Tatiana Puiu, a menționat că legislația actuală nu mai răspunde realităților din mediul jurnalistic. Potrivit acesteia, proiectul noii legi este elaborat și pentru a alinia Republica Moldova la standardele europene privind libertatea și pluralismul mass-media.
„În prezent, presa scrisă este reglementată de Legea presei care fost adoptată încă în anul 1994. Atunci spațiul mediatic era dominat de publicații tipărite și agenții de presă. Acum pentru presa online avem, în mare parte, un vid legislativ. Proiectul noii legi a mass-mediei este elaborat și în contextul evoluțiilor recente ale cadrului normativ european în domeniul mass-media. În rapoartele de extindere ale Comisiei Europene al treilea an la rând a fost evidențiată necesitatea consolidării de către Republica Moldova a cadrului normativ privind libertatea și pluralismul mass-media, inclusiv prin adoptarea unei legi moderne care să asigure transparența proprietății mass-media”, a explicat Tatiana Puiu.
În același context, jurnalista Victoria Zaharia a remarcat că piața redusă de publicitate din Republica Moldova face dificilă autofinanțarea redacțiilor, motiv pentru care acestea sunt nevoite să-și diversifice sursele de venit și să apeleze la finanțări externe.
„Republica Moldova este o țară mică, respectiv cu o piață mică. Pe o asemenea piață este foarte greu să dezvolți media, încât să faci o afacere din ea. De aceea, instituțiile de presă întotdeauna vor avea această preocupare constantă de supraviețuire. Mass-media încearcă să-și diversifice sursele de finanțare pentru că doar din abonamente nu prea reușești să-ți acoperi cheltuielile și din publicitate, la fel. De aceea, presa accesează granturi, acolo unde este posibil, de la partenerii de dezvoltare”, a precizat Victoria Zaharia, președinta Consiliului de experți, mandatat de Consiliul de Presă cu examinarea plângerilor privind încălcarea prevederilor Codului deontologic al jurnalistului.
Dezbaterea publică „Noua lege a mass-mediei: noutăți, beneficii, riscuri” este ediția a 353-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.
