În multe state ale lumii, pandemia de coronavirus întreprinde un nou atac, de data aceasta prin noua tulpină denumită Omicron. Se pare că în Republica Moldova acest val încă nu a venit, dar ce poate face societatea moldovenească ca valul nici să nu vină sau, cel puțin, să aibă un impact mai blând decât în alte părți? La această întrebare și nu doar, au căutat răspuns participanții dezbaterii publice „Noua tulpină Omicron: moștenirea anului 2021 pentru anul 2022. Ce facem cu ea?”, organizate de Agenția de presă IPN.
Potrivit expertului permanent al proiectului, Igor Boțan, în denumirea tulpinilor coronavirusului, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a pornit de la premisa ca acestea să fie neutre. De aceea, ținând cont de faptul că acest virus mutează foarte rapid, o dată la jumătate de an, apărând mutații care provoacă valuri, pentru denumirea noilor tulpini s-a recurs la alfabetul grecesc, scrie IPN.
„Pentru că primele mutații au fost foarte contagioase, dar contagiozitatea s-a păstrat la același nivel, s-au folosit primele litere din alfabetul grecesc. Primele versiuni ale virusului aveau cam aceeași contagiozitate. Varianta Delta a fost deja de două ori mai contagioasă. În cazul Omicron, trebuie de luat în considerare că literele alfabetului grecesc, pe lângă faptul că redau un anumit sunet, au și valoare numerică. De exemplu, „Omicron”, este a cincisprezecea literă din alfabetul grecesc, dar valoarea lui numerică este 70, ceea ce înseamnă că această denumire arată de câte ori este mai contagioasă această variantă decât variantele inițiale”, a spus expertul .
Potrivit lui, OMS a stabilit că Omicron a suferit mai mult de 30 de mutații comparativ cu primul virus. Specific lui este că, probabil, spune Igor Boțan, în țările unde oamenii au probleme cu imunitatea, incubarea acestui virus și multiplicarea lui a întâlnit un mediu propice pentru a muta de multe ori și asta îl deosebește de celelalte.
„Doza suplimentară, zisă „booster”, a trebuit să fie introdusă după ce s-a stabilit că mutațiile cumva încearcă să ocolească efectele vaccinului și acest lucru a devenit răspândit în Europa. În țările UE, deja o pătrime din cetățeni au primit doza suplimentară. În Moldova, doar 1,6% din cetățeni a primit a treia doză de vaccin, ceea ce ar însemna aproximativ 60 de mi de cetățeni, pe fundalul a 30% din cetățenii Republicii Moldova care au primit ambele doze de vaccin. Ministerul Sănătății a emis un ordin pe 29 noiembrie despre startul vaccinării cu doza booster”, a afirmat el.
Referitor la alte noțiuni puse în circuit de pandemie, Igor Boțan precizează că „pandemia este o epidemie care este extinsă la nivel global”
„Cât privește testarea, pentru a călători cetățenii au nevoie de așa numitele „certificate verzi”. Pentru a primi acest certificat, e nevoie de dovada că oamenii nu sunt bolnavi, pentru a verifica acest lucru, se folosesc testele PCR și testele antigen. Pentru testarea PCR s-a dat Premiul Nobel, respectiv se înțelege că este o metodologie care folosește echipamente foarte sofisticate și e nevoie de personal foarte calificat pentru a le face. El este scump, dar efectul este înalt. Asimptomaticii, la fel sunt identificați prin această metodă. Testul antigen este mai ieftin, se face mai repede, dar uneori asimptomaticii pot fi neidentificați. Timp de doi ani de zile, de COVID-19 s-au îmbolnăvit peste 200 de milioane de oameni, dintre care 3,8 milioane au decedat”, a spus Igor Boțan.
Ala Tocarciuc, expert internațional în sănătate publică, susține că tulpina Omicron a fost descoperită pentru prima dată în Africa de Sud, care este o țară pe continentul african cu o rată de vaccinare joasă.
„De fapt, apariția respectivei tulpini a confirmat presupunerile savanților, precum că, dacă există multe persoane nevaccinate, se creează teren virusului pentru a face tulpini noi. Tulpina a fost descoperită în luna noiembrie și s-a răspândit foarte repede. Sunt peste 80 de țări unde Omicron este depistat și confirmat oficial. Inițial tulpina a fost descrisă de medici, cu referire la studenții, dintr-un campus universitar. Majoritatea studenților aveau forme foarte ușoare de boală, nu prea aveau simptome de infecție, așa cum erau la alte tulpini, dar aveau o stare de oboseală profundă și asta a generat gânduri precum că ar exista o tulpină nouă. Tulpina a fost descifrată în Africa de Sud”, a spus ea.
Potrivit Alei Tocarciuc, noua tulpină este de trei ori mai contagioasă decât tulpina Delta.
„Din punct de vedere clinic, se adună informație, deoarece există un număr mai mare de forme ușoare și forme medii, dar nu se cunoaște cui se datorează aceste forme: vaccinării, trecerii prin boală, sau particularității virusului, acest lucru acum se cercetează. În același timp, se vede după alți indici specificul tulpinii. Varianta Omicron are foarte multe schimbării în proteina spike, anume în vârfurile care se conectau în plămâni și generau pneumonii foarte rapide. Acest vârfuri acum sunt modificate și tulpina mai puțin se conectează de plămâni. În același timp, procentul celor care ajung în spitale este diferit, în diferite segmente de populație. În rândurile celor nevaccinați, cam 20% din cei bolnavi cu Omicron vor avea nevoie de spitalizare, dacă sunt vaccinați, atunci procentul de spitalizare este de 2%. Asta spune că Omicron are o sensibilitate la anticorpii generați de vaccin. Ne-am întors cumva în punctul zero al pandemiei, doar că noi suntem diferiți și virusul este diferit, din cauza aceasta, prin acest val se va trece diferit”, a afirmat Ala Tocarciuc.
Ala Rusnac, medic în secția terapie intensivă cu profil COVID la Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga”, a relatat că a făcut observații importante în cadrul misiunii pe care a avut-o alături de alți medici din Republica Moldova pentru a ajuta colegii din România. Medicul spune că a fost o perioadă complicată pentru ei, deoarece sistemul de sănătate a fost exploatat la maxim și, luând în considerare numărul mare de îmbolnăviri, în special existența pacienților care făceau forme medii și grave, medicii și asistența medicală de acolo avea un ajutor. Ea spune că a văzut cu ochii proprii cât de greu îi venea și statului, și sistemului de sănătate să țină situația sub control. dar, „datorită faptului că statul a promovat activ niște reguli foarte stricte, în câteva săptămâni, a fost posibilă micșorarea numărului de îmbolnăviri și menținerea situației epidemiologice la nivelul cuvenit”.
În altă ordine de idei, medicul a descris ziua unei echipe din secția de terapie intensivă care lucrează cu pacienții cu COVID-19, drept una foarte complicată, deoarece este o luptă crâncenă pentru viața pacientului.
„În acest mediu, nimeresc pacienții care fac forme severe și foarte severe ale bolii, ei nu se deosebesc după tulpină le provoacă boala, dar cert este că consecințele sunt grave. Medicii se conduc de niște documente standardizate, aprobate la nivel de Ministerul Sănătății, este vorba despre protocoalele clinice naționale standardizate, sau un ghid practic, care determină managementul complicațiilor severe cauzate de infecția provocată de coronavirus. În cazul tratamentului unui pacient care face o formă gravă de COVID-19, medicii se conduc mai mult după aceea cum se manifestă boala și este tratată în funcție de problemele de sănătate care apar la pacient”, a spus Ala Rusnac.
Dezbaterea publică la tema „Noua tulpină Omicron: moștenirea anului 2021 pentru anul 2022. Ce facem cu ea?”, organizată de IPN, a fost ediția a 220-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
