Procurorul general interimar, Dumitru Robu, a depus către plenul Parlamentul Republicii Moldova tocmai nouă cereri pentru ridicarea imunității parlamentare a deputatului fugar Ilan Șor. Unul din noile capete de acuzare este faptul că acesta, între anii 2016 și 2019, nu a indicat în declarația sa de avere și interese personale proprietățile deținute de soția sa, Jasmin. Astfel, este acuzat de „fals în declarații”.

„Mă strădui să fiu succint. După cum mi-am asumat anjagamentul la numire și pe parcursul a trei luni de când sunt în funcție, reiterez că Procuratura Generală va interveni promt și hotărât și va investiga orice faptă penală indiferent de cine sunt subiecții, chiar dacă sunt politicieni. Una din sarcinile primordiale este să dau curs la cauzele penale ce țin de delapidarea averii statului și să continui investigațiile denumite generic „frauda bancară” și „concesionarea aeroportului”. Ținând cont de probe, PG a pornit urmărirea penală împotriva lui Ilan Șor pentru fals în declarații”, a explicat Dumitru Robu.

Potrivit acestuia, sunt suficiente probe pentru a dovedi că Ilan Șor, deținând funcția de primar de Orhei, deputat în Parlament, având intenția de a nu declara proprietățile sale și ale familiei, pentru anii 2016-2019, nu a inclus în declarația de avere informația despre bunurile soției sale, Jasmin, inclusiv tranzacțiile de cumpărare-vânzare în Federație Rusă și nici câteva conturi bancare.

„Solicit ridicarea imunității parlamentare în vederea necesității aplicării unor acțiuni urgente de urmărire penală, ce se impun în scopul de a nu fi nimicite sau substituite probele, sau înstrăinarea bunurilor”, a explicat procurorul general interimar.

Falsul în declarații este prevăzut ca infracțiune de către articolul 352 din Codul Penal al Republicii Moldova. În cazul lui Ilan Șor este vorba de indicele 1, aliniatul 1 și 2.

Deputata PAS, Olesea Stamate, președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, a anunțat că Ilan Șor a fost înștiințat despre cererile procurorului general interimar, dar acesta nu s-a prezentat la ședințe pentru a-și apăra imunitatea parlamentară.

La Comisie, cu votul majorității, a fost acceptată cererea privind acuzațiile de fals în declarații.

Este de menționat că Partidul Șor a lipsit de la ședința Parlamentului din 23 decembrie 2021.

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.