Procurorul general interimar, Dumitru Robu, a depus către plenul Parlamentul Republicii Moldova tocmai nouă cereri pentru ridicarea imunității parlamentare a deputatului fugar Ilan Șor. Unul din noile capete de acuzare este faptul că acesta, între anii 2016 și 2019, nu a indicat în declarația sa de avere și interese personale proprietățile deținute de soția sa, Jasmin. Astfel, este acuzat de „fals în declarații”.

„Mă strădui să fiu succint. După cum mi-am asumat anjagamentul la numire și pe parcursul a trei luni de când sunt în funcție, reiterez că Procuratura Generală va interveni promt și hotărât și va investiga orice faptă penală indiferent de cine sunt subiecții, chiar dacă sunt politicieni. Una din sarcinile primordiale este să dau curs la cauzele penale ce țin de delapidarea averii statului și să continui investigațiile denumite generic „frauda bancară” și „concesionarea aeroportului”. Ținând cont de probe, PG a pornit urmărirea penală împotriva lui Ilan Șor pentru fals în declarații”, a explicat Dumitru Robu.

Potrivit acestuia, sunt suficiente probe pentru a dovedi că Ilan Șor, deținând funcția de primar de Orhei, deputat în Parlament, având intenția de a nu declara proprietățile sale și ale familiei, pentru anii 2016-2019, nu a inclus în declarația de avere informația despre bunurile soției sale, Jasmin, inclusiv tranzacțiile de cumpărare-vânzare în Federație Rusă și nici câteva conturi bancare.

„Solicit ridicarea imunității parlamentare în vederea necesității aplicării unor acțiuni urgente de urmărire penală, ce se impun în scopul de a nu fi nimicite sau substituite probele, sau înstrăinarea bunurilor”, a explicat procurorul general interimar.

Falsul în declarații este prevăzut ca infracțiune de către articolul 352 din Codul Penal al Republicii Moldova. În cazul lui Ilan Șor este vorba de indicele 1, aliniatul 1 și 2.

Deputata PAS, Olesea Stamate, președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, a anunțat că Ilan Șor a fost înștiințat despre cererile procurorului general interimar, dar acesta nu s-a prezentat la ședințe pentru a-și apăra imunitatea parlamentară.

La Comisie, cu votul majorității, a fost acceptată cererea privind acuzațiile de fals în declarații.

Este de menționat că Partidul Șor a lipsit de la ședința Parlamentului din 23 decembrie 2021.

Veteranii de pe Nistru din raionul Căușeni propun să fie creată regiunea Tighina. Combatanții se opun includerii raionului lor în componența regiunii Sud, care va avea sediu administrativ la Cahul, în contextul reformei administrative.

În opinia lor, reorganizarea administrativ-teritorială trebuie să țină cont nu doar de criteriile economice și administrative, ci și de particularitățile geografice, istorice și de securitate ale zonei, informează Studio-L.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Veteranii consideră că includerea raionului Căușeni în regiunea Sud ar putea crea dificultăți pentru locuitorii care vor avea nevoie să interacționeze cu administrația regională, în special pentru persoanele în vârstă și cele din localitățile rurale.

Propunerea veteranilor vine în contextul reformei administrativ-teritoriale prezentate de Guvern pe 8 octombrie 2026. Conform conceptului, cele 32 de raioane urmează să fie transformate în trei regiuni – Centru, Nord și Sud. Statutul Chișinăului, Bălțiului și Găgăuziei nu se schimbă, iar orașul Taraclia devine municipiu.

Proiectul de lege privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova se află în consultare publică până pe 3 noiembrie 2026.