Noul ministru britanic al afacerilor externe David Cameron va fi cunoscut ca Lord Cameron de Chipping Norton, după ce a fost confirmată desemnarea teritorială a noului său titlu de nobleţe, potrivit Agerpres.

Fostul premier britanic a fost numit luni în funcţia de ministru de externe, o revenire pe cât de spectaculoasă, pe atât de neaşteptată pe scena politică a celui care a declanşat în 2016 referendumul cu privire la Brexit.

Titlul confirmat vineri – în forma completă The Rt. Hon. (Right Honourable) the Lord Cameron of Chipping Norton – ilustrează vechile legături ale acestuia cu oraşul Chipping Norton, din fosta sa circumscripţie Witney, comitatul Oxfordshire, Anglia de sud-est.

Pe când era premier, Cameron era cunoscut ca fiind membru al aşa-zisului „grup Chipping Norton”, un grup de elită care locuia în zonă şi din care mai făceau parte, între alţii, directoarea executivă a News International Rebekah Brooks, jurnalistul Jeremy Clarkson, vedeta TopGear, sau Elisabeth Murdoch, fiica magnatului media Rupert Murdoch.

Biroul lui Sunak a informat luni că regele Charles al III-lea a aprobat ca lui David Cameron să i se acorde un loc în Camera Lorzilor, ceea ce îi permite să revină în guvern deşi nu mai este membru ales în parlament. El urmează să fie prezentat oficial în Camera Lorzilor luni, când va depune şi jurământul.

#David Cameron #lord #Marea Britanie

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, pune protestele recente din regiunea transnistreană în contextul alegerilor din Federația Rusă. Declarația a fost făcută în cadrul unei discuții cu jurnaliștii, la Parlament.

„Eu, sincer, le leg în contextul alegerilor, așa-numitele alegeri din Federația Rusă, care încep mâine și până duminică”, a declarat Igor Grosu.

Potrivit șefului Legislativului, protestele ar putea fi legate de încercarea administrației de facto de la Tiraspol de a demonstra că este activă și preocupată de situația din regiune.

„Așa-numitele autorități, probabil, trebuie să arate un pic de bravadă, să fie active, da, nu sunt indiferente și așa mai departe”, a spus Grosu.

În același timp, președintele Parlamentului susține că protestele nu afectează procesul de reintegrare a țării: „În rest, procesul de reintegrare merge, este ireversibil și deciziile au fost corecte”.

Mai multe proteste au avut loc, în această săptămână, la Bender. Oamenii au venit cu pancarte pe care scrie „Nu genocidului poporului transnistrean”, „Transnistria este un stat autosuficient” și „Operațiunea de menținere a păcii pe Nistru trebuie să continue”. Manifestanții se opun măsurilor economice aplicate de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova companiilor din regiune. Aceștia susțin că întreprinderile din stânga Nistrului ar fi pierdut aproximativ 32 de milioane de dolari în ultimii trei ani din cauza taxelor vamale aplicate de Chișinău.

Rusia va organiza începând de vineri, 18 septembrie, timp de trei zile, alegeri legislative. Alegerile parlamentare vor fi primele de la lansarea ofensivei ruse în februarie 2022 și abia al doilea scrutin la nivel național după alegerile prezidențiale din 2024, în urma cărora Vladimir Putin a fost reales.