Noul președinte al Poloniei, Karol Nawrocki, a prezentat luni două inițiative controversate: limitarea accesului refugiaților ucraineni la alocațiile pentru copii și la asistența medicală, precum și interzicerea glorificării liderului naționalist ucrainean Stepan Bandera, relatează Reuters.

Polonia a fost unul dintre cei mai fermi susținători ai Ucrainei în războiul declanșat de Rusia, dar o parte dintre polonezi consideră că țara a primit prea mulți refugiați. Datele oficiale arată că aproximativ 1,5 milioane de cetățeni ucraineni locuiesc în prezent în Polonia.

Karol Nawrocki, un naționalist conservator care și-a construit campania pe sloganul „polonezii pe primul loc”, a reiterat că își va respecta promisiunile.

„Nu mi-am schimbat opinia și intenționez să-mi duc la îndeplinire obligațiile și cred că alocația (familială) ar trebui acordată doar acelor ucraineni care fac efortul să lucreze în Polonia, la fel și în cazul asistenței medicale”, a declarat șeful statului.

În prezent, refugiații ucraineni primesc o alocație familială lunară de 800 de zloți (aproximativ 219 dolari) pentru fiecare copil, cu condiția ca acesta să frecventeze o școală poloneză. Alte state UE, inclusiv Germania, au propus recent reducerea ajutoarelor sociale pentru refugiații ucraineni.

Pe lângă aceste măsuri, Nawrocki a anunțat o propunere de modificare a codului penal, prin care promovarea lui Stepan Bandera să fie pusă pe același plan cu promovarea simbolurilor naziste și comuniste.

„Cred că acest proiect de lege ar trebui să abordeze în mod clar simbolul Bandera și să echivaleze simbolul Bandera în codul penal cu simbolurile care corespund național-socialismului german, cunoscut în mod obișnuit sub numele de nazism, și comunismului sovietic”, a explicat președintele.

Mulți ucraineni îl consideră pe Bandera un erou al rezistenței împotriva Uniunii Sovietice, însă în Polonia este asociat cu masacrele comise în Volînia în 1943–1944 de către Armata Insurgentă Ucraineană (UPA), în care au fost uciși zeci de mii de civili polonezi.

Potrivit legislației actuale din Polonia, promovarea publică a ideilor naziste, fasciste sau comuniste se pedepsește cu până la trei ani de închisoare. Dacă proiectul va fi adoptat, aceeași sancțiune s-ar putea aplica și pentru promovarea simbolurilor legate de Bandera.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Karol Nawrocki #Polonia #refugiati

Germania închide ultimul consulat rus din ţară, cel de la Bonn, şi un centru cultural rus de la Berlin, a anunţat marţi, 1 septembrie, ministrul de Externe german Johann Wadephul, transmite DCnews.ro. Decizia vine după ce autorităţile germane i-au imputat Rusiei incidentul cu o dronă încărcată cu explozibil, descoperită la începutul lunii august pe aeroportul din Leipzig/Halle.

„Am ordonat măsurile următoare, în acord cu cancelarul federal (Friedrich Merz): consulatul general al Rusiei la Bonn va fi închis începând cu 18 septembrie. Contractul „Casei ruse” la Berlin va fi reziliat”, a afirmat Wadephul într-o declaraţie.

Germania acuză Rusia de operațiuni hibride în Europa

El a adăugat că incidentul de la Leipzig nu trebuie privit ca un caz izolat, întrucât „se înscrie într-un şablon al operaţiunilor hibride ruse în Europa”.

Cu puţin timp înainte, ministrul de Interne german Alexander Dobrindt a declarat că „în ansamblu, anchetele poliţiei, modul de operare şi informaţiile serviciilor speciale arată că Rusia este responsabilă pentru atacul eşuat cu o dronă încărcată cu explozibil de la aeroportul din Leipzig, luna trecută”.

„Configuraţia dronelor şi utilizarea diverselor componente, explozibilul şi dispozitivele de aprindere au legătură cu alte operaţiuni hibride desfăşurate de Rusia şi cu războiul său contra Ucrainei. Tehnologia utilizată şi interacţiunea diferitelor elemente trebuie să fie calificate de profesionişti şi indică un nivel ridicat de expertiză tehnică, precum şi un efort organizaţional considerabil”, a precizat el.

Rusia promite răspuns la acțiunile Germaniei

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a reacţionat spunând că Moscova va răspunde la „toate acţiunile antiruse” ale Germaniei.

„Atât Casa Rusă de Știință și Cultură din Berlin, cât și Consulatul nostru General din Bonn hărțuiesc de mult timp elita aflată la putere. Acum au găsit un pretext. Ei bine, vor primi un răspuns pe măsură”, a spus ea, potrivit TASS.

Zaharova a adăugat că „sub un pretext complet tras de păr, Berlinul a escaladat din nou relațiile bilaterale”. „Ca de obicei, nu au fost prezentate dovezi convingătoare sau serioase. Pur și simplu nu există și nici nu pot exista!”, a mai spus ea.

„Au inventat un pretext. Între timp, Berlinul este profund compromis atât prin implicarea sa în conflictul din Ucraina, cât și prin implicarea în atacuri teroriste împotriva civililor. Casa Rusă îi preocupă de mult timp. Așa că au căutat ceva de care să se agațe. Moscova va răspunde tuturor deciziilor antirusești”, a mai adăugat, marți seară, purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

Ce s-a întâmplat pe aeroportul Leipzig

În noaptea de 4 spre 5 august, o dronă încărcată cu explozibil a fost descoperită în zona securizată a aeroportului Leipzig/Halle, în apropierea mai multor avioane-cargo ucrainene, iar după câteva minute s-a înregistrat o coliziune între un avion-cargo al companiei de logistică şi curierat DHL aflat în zbor şi o altă dronă. Aeronava DHL a reuşit să aterizeze ulterior pe aeroportul din Hanovra fără incidente şi doar cu avarii minore.

Potrivit media germane, care au citat surse apropiate autorităţilor, o a treia dronă a fost găsită zece zile mai târziu la vest de aeroport. A fost găsită o substanţă ce corespundea cu circa 50 de grame de hexogen, un explozibil militar extrem de puternic.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.