Membrii Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) au identificat o candidatură pentru funcția de procuror-șef al Procuraturii UTA Găgăuzia, după ce anterior au respins propunerea procurorului general interimar, Dumitru Robu, de a-l numi pe Vasile Stoinov. Raportorul pe subiect, membrul Andrei Roșca, a anunțat despre numele lui Nicolai Levandovschi, care în rezultatul deliberărilor din ședința CSP de joi, 2 decembrie curent, a fost acceptat.

„Nicolai Levandovschi este procuror-șef în cadrul Procuraturii raionului Basarabeasca din 2015. Anterior, a activat ca procuror în cadrul Procuraturii municipiului Comrat”, l-a descris membrul CSP Andrei Roșca.

Însuși Nicolai Levandovschi a fost prezent la ședința CSP și a mai adăugat că este la al doilea mandat la șefia Procuraturii raionului Basarabeasca. „Cred că conlucrarea pornită atât cu angajații MAI, cât și cu angajații instanțelor de judecată din teritoriu, va fi ușoară. Sper să-mi exercit atribuțiile cu demnitate”.

Într-un final, președinta CSP, Angela Motuzoc, a anunțat că membrii CSP au căzut de acord asupra înaintării sale în funcția de procuror-șef al Procuraturii UTA Găgăuzia. Hotărârea CSP va fi transmisă procurorului general interimar, Dumitru Robu, pentru efectuarea procedurii administrative, însă încă poate fi contestată în termen de 15 zile la Curtea de Apel Chișinău.

Anterior, interimatul funcției de procuror-șef al Procuraturii UTA Găgăuzia a fost exercitat de către procurorul Victor Cîlcic, desemnat în această funcție în iunie 2020, prin ordinul procurorului general, acum suspendat, Alexandr Stoianoglo

#CSP #Nicolai Levandovschi #procuror #UTA Gagauzia

Asociația Producătorilor și Procesatorilor de Culturi Cerealiere și Oleaginoase „Forța Fermierilor” solicită autorităților transparență și explicații detaliate privind acordul referitor la tranzitul mărfurilor ucrainene prin Republica Moldova.

Reacția organizației vine după ce premierul Ucrainei a anunțat că transportul feroviar al mărfurilor ucrainene aflate în tranzit va beneficia de o reducere de 50%, măsură care ar fi intrat în vigoare la 10 august și va fi aplicată până la sfârșitul anului 2026.

Reprezentanții asociației susțin că agricultorii moldoveni sunt interesați ca producția cerealieră și oleaginoasă din Ucraina să fie exportată cât mai rapid, deoarece aceasta influențează prețurile din regiune. Totuși, fermierii afirmă că experiența din anii 2022-2023 îi determină să ceară consultări și măsuri care să protejeze interesele producătorilor autohtoni.

Potrivit organizației, autoritățile nu au prezentat o analiză privind impactul pe care noul regim de tranzit l-ar putea avea asupra exporturilor moldovenești. Fermierii se tem că ar putea apărea un deficit de vagoane și o creștere a costurilor logistice, în condițiile în care o parte importantă a grâului moldovenesc este exportată pe cale feroviară.

De asemenea, asociația atrage atenția asupra riscului apariției unor blocaje la punctele vamale și a unei eventuale crize a transportului rutier.

Un alt motiv de îngrijorare este menținerea regimului liber de import al cerealelor și oleaginoaselor din Ucraina în Republica Moldova, în timp ce România aplică un sistem de licențiere pentru mai multe produse agroalimentare ucrainene.

Reprezentanții „Forța Fermierilor” avertizează că există riscul ca tranzitul să fie transformat în import, ceea ce ar putea afecta prețurile de pe piața internă și ar putea determina România să introducă restricții similare și pentru produsele agricole din Republica Moldova.

Organizația susține că a solicitat în repetate rânduri o întâlnire urgentă cu premierul pentru a discuta despre introducerea licențierii importurilor și despre mecanismul de tranzit al mărfurilor ucrainene, însă, până în prezent, nu a primit un răspuns.

Fermierii avertizează că, în cazul în care solicitările lor vor continua să fie ignorate, își rezervă dreptul de a recurge la toate acțiunile legale pentru a-și apăra interesele.