Norvegianul Jens Stoltenberg va rămâne în funcția de secretar general al NATO până pe 1 octombrie 2024. Aliații NATO au convenit astăzi asupra prelungirii mandatului său cu încă un an. Decizia va fi aprobată la Summit-ul NATO de la Vilnius, care va avea loc săptămâna viitoare.

Aliații i-au mulțumit lui Stoltenberg pentru conducerea și angajamentul său, care au fost esențiale pentru păstrarea unității transatlantice în fața provocărilor de securitate fără precedent.

„Sunt onorat de decizia aliaţilor din NATO de a-mi prelungi mandatul de secretar general până la 1 octombrie 2024. Legătura transatlantică dintre Europa și America de Nord ne-a asigurat libertatea și securitatea timp de aproape 75 de ani, și, într-o lume mai periculoasă, Alianța noastră este mai importantă ca niciodată”, a scris Jens Stoltenberg pe Twitter.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Preşedintele român Klaus Iohannis l-a felicitat deja pe Jens Stoltenberg pentru prelungirea mandatului.

„Aştept cu nerăbdare să continuăm să lucrăm împreună pentru consolidarea Alianţei şi pentru rezultatele Summitului de la Vilnius”, a scris Iohannis pe Twitter.

Numit la 1 octombrie 2014 pentru un mandat de patru ani, Stoltenberg a efectuat deja două mandate şi în 2022 postul i-a fost prelungit cu un an, până la 30 septembrie 2023, în contextul lansării invaziei ruse în Ucraina.

Norvegianul este deja al doilea cel mai longeviv secretar general al NATO, după olandezul Joseph Luns, care a condus Alianţa în perioada 1971 – 1984.

#Jens Stoltenberg #mandat #NATO #secretar general

Un lider rus a făcut amenințări grave la adresa unei țări europene. Este vorba despre Dmitri Medvedev care a amenințat Lituania cu dispariția de pe hartă. Dumnezeu să ne ferească, și-a însoțit amenințarea fostul președinte și premier al Rusiei, scrie mediafax.ro.

Amenințările au fost lansate de vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei în timpul unei declarații, potrivit Clash Report. El a reacționat la o informație conform căreia Lituania ar fi dispusă să găzduiască armele nucleare ale aliaților occidentali.

„După cum înțeleg eu, Lituania a vorbit despre posibilitatea de a deschide ușa pentru amplasarea oricărui tip de armă, inclusiv a armelor nucleare. Dacă, Dumnezeu să ne ferească, se întâmplă ceva de genul acesta și trebuie să reacționăm la acțiunile lor, nimeni nu va interveni în locul lor. Celebrul Articol 5 al Tratatului Atlanticului de Nord nu va fi aplicat. Toată lumea recunoaște acest lucru, deoarece, dacă ar fi aplicat, ar fi o catastrofă globală, planetară. Lituania va dispărea de pe harta lumii”, a spus Dmitri Medvedev.

Dmitri Medvedev este un important om politic rus, fost președinte al Federației Ruse (2008–2012) și fost prim-ministru (2012–2020). În prezent, el ocupă funcțiile de vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei și de președinte al partidului de guvernământ Rusia Unită.

Medvedev este unul dintre cei mai apropiați aliați ai lui Vladimir Putin. În timpul mandatului său prezidențial a promovat o imagine de modernizator cu viziuni liberale. Totuși, după declanșarea invaziei ruse în Ucraina din 2022 el s-a transformat radical, devenind una dintre cele mai agresive și radicale voci pro-război de la Kremlin.

Medvedev nu este la prima amenințare apocaliptică

De la declanșarea războiului din Ucraina, Dmitri Medvedev a lansat o serie de amenințări apocaliptice, utilizarea armelor nucleare fiind tema sa centrală. Mesajele sale, publicate de regulă pe Telegram, sunt folosite indirect de Kremlin pentru a descuraja țările din Occident.

În una dintre declarațiile recente, el a avertizat că omenirea se află la „doar câteva secunde” de miezul nopții pe Ceasul Apocalipsei din cauza acțiunilor NATO. Medvedev a mai spus că orice atac masiv asupra teritoriului rus sau furnizarea de arme atomice Ucrainei de către Occident va declanșa automat o ripostă nucleară totală din partea Moscovei.

A vorbit despre al treilea război mondial și a amenințat cu ștergerea de pe fața pământului a Ucrainei, dar și a altor țări precum Germania, Finlanda, Polonia și Marea Britanie.