În prezent, situația de la Clinica Anestezie și Terapie Intensivă din cadrul Spitalului Republican „Timofei Moșneaga”, unde sunt internați bolnavii de Covid-19, este sub control. Mai sunt locuri și instituția beneficiază de utilaj medical, medicamente și personal suficient. Dar secțiile de terapie intensivă trebuie să fie pregătite să-și dubleze ori chiar să-și tripleze capacitățile în legătură cu creșterea alarmantă a numărului de cazuri, predominantă fiind varianta Delta, care e mult mai periculoasă. Declarații în acest sens au fost făcute de șeful Clinicii, medicul Victor Cojocaru, la emisiunea „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV.

„Pe moment, situația nu este atât de critică, locuri mai sunt, dispunem de echipamente și cadre medicale, dar trebuie să fim pregătiți pentru vârful celui de-al patrulea val. De o lună și ceva se știe că varianta Delta există și e cu mult mai agresivă. Perioada de incubație e mult mai scurtă și semnele clinice sunt cu mult mai violente. Numărul de pacienți care ajung la terapie intensivă în cazul tulpinei Delta e mai mare ca în cazul variantei inițiale”, a explicat Victor Cojocaru.

Potrivit calculelor sale, în valul de Covid precedent, când Republica Moldova a atins o cifră de 20 de mii de îmbolnăviri, spitalizați erau 4800 – 4900 de persoane și doar 2-3% ajungeau la terapie intensivă. Astăzi avem 4500 de îmbolnăviri și la terapie intensivă ajung 4%.

„Numărul celor care ajung la terapie s-a dublat. Nu vreau să creez panică, dar trebuie să ne pregătim ca să evităm situația pe care am avut-o în valul trecut, când patul din ATI doar se elibera și era imediat ocupat de un alt pacient, când nu aveam rezerve de manevră în secția de terapie intensivă”, a spus medicul.

Acesta a mai precizat că situația în secțiile de terapie intensivă s-a mai ameliorat între timp, a fost majorat numărul de locuri, secțiile au fost dotate cu echipamente, inclusiv din ajutoare. „Nu suntem cu mâinile goale, avem utilaj, cadre, însă noi trebuie să dublăm ori chiar să triplăm capacitățile serviciului de terapie intensivă. Să pregătim cadrele la Bălți, Cahul, la Edineț, Orhei spitale mai mari, ca ele să poată dirija cu acest proces. După valul precedent ne-am liniștit dar trebuie să fim gata pentru noul val”, a adăugat Victor Cojocaru.

Solicitat să comenteze declarația premierului Natalia Gavrilița care a anunțat că, în lunile octombrie-noiembrie, potrivit prognozelor experților Organizației Mondiale a Sănătății, Republica Moldova ar putea înregistra până la 3000 de cazuri de infectare pe zi, medicul a admis că acest lucru este posibil. „Cred că e o cifră reală, numărul de infectări deja este în creștere. Mai bine să fim de acord cu premierul și să fim pregătiți de această cifră decât să ne ia noul val nepregătiți”.

#COVID-19 #Delta #medic

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.