Multe companii străine și occidentale au început să-și sisteze sau să își suspende vânzarea produselor în Rusia după izbucnirea războiului din Ucraina și impunerea sancțiunilor internaționale Rusiei. De la începutul invaziei Ucrainei, peste 450 de companii și-au anunțat retragerea din Rusia, dar unele companii au continuat să opereze în Rusia fără a fi descurajate, arată datele Yale School of Management.

Conceptualizată inițial ca o simplă listă a companiilor care se retrag, versus „lista celor care rămân”, noua listă de companii cuprinde acum cinci categorii:

1) RETRAGERE – Companiile care opresc complet angajamentele rusești/ies din Rusia;

Găsim aici companii precum: Accenture, Avery Dennison, Baker Tilly, BBDO, Bryan Cave, BlackRock, Bolt, BP, British American Tobacco, Cummins, Daimler, Dentsu International, DDB, Deloitte, Dentons, DXC Technology, eBay, Eni, Exxon, EY, Fitch, FICO, Hogan Lovells, Interpublic Group, KPMG, London Stock Exchange Group, McKinsey, Moody’s, Marsh McLennan, Nasdaq, Netflix, Norton Rose Fulbright, OMV, Omnicom Media Group, Omnicom Group, Inc., PwC, Radio Free Europe, Shell, Spotify, Swarovski, Uber, Wintershall Dea AG, 2) SUSPENDARE – Companiile reduc temporar operațiunile în timp ce mențin opțiunile de revenire deschise:

Adidas, Adobe, Airbus, Alstom, Amazon, American Express, Alphabet, Apple, Aston Martin, Boeing, Bentley, Bombardier, Bank of China, Burberry, Burger King, Canon, CBRE, Chanel, Coca-Cola, Cisco, Commerzbank, Continental, Dell, Deutsche Bank, DHL, Disney, Estee Lauder, Ferrari, Ford, FedEx, GM, H&M, Harley-Davidson, Heineken, Hermes, Honda, HP, Hyundai, IBM, IKEA, Intel, Iveco, Jaguar, JYSK, Lego, Levi Strauss, LG Electronics, L’Oreal, LVMH, Marks & Spencer, McDonald’s, Mercedes-Benz, Microsoft, Nike, Nissan, Oracle, Panasonic, Prada, Ralph Lauren, Rolls Royce, Samsung, Visa.

3) REDUCEREA ACTIVITĂȚII – Companiile reduc unele operațiuni de afaceri în timp ce continuă altele: Allianz, BNP Paribas, Bosch, Carlsberg, GE, Goldman Sachs, HSBC, ING, JPMorgan, Oriflame, Pepsi, Whirlpool.

4) ”CUMPĂRĂ” TIMP – Companii care amână investițiile/dezvoltarea/marketingul planificate în timp ce continuă activitățile de fond: Accor, Baker Hughes, Barilla, Bayer, BASF, Cargill, Colgate-Palmolive, Coty, Danone, Henkel, Hyatt, Intercontinental Hotels, Johnson & Johnson, Linde, Marriott, Mars, Nestle, Pfizer, Pirelli, Procter & Gamble, Sanofi, Siemens, Unilever.

5) COMPANII CARE RĂMÂN – Companii care sfidează cererile de ieșire/reducerea activităților: AstraZeneca, Asus, Auchan-Retail, Credit Suisse, Decathlon, Deutsche Telekom, ID Logistics, Knauf, Lenovo, Metro, MOL Group, Raiffeisen, Renault, Societe Generale.

Lista este actualizată continuu de Jeffrey Sonnenfeld și echipa sa de experți, cercetători și studenți de la Yale Chief Executive Leadership Institute, reflectând noile anunțuri din partea companiilor în timp real.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#activitate #companii #Occident #Rusia #sanctiuni

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.