Un nou studiu de mari dimensiuni scoate la lumină proporţia la care apar cazuri de COVID de lungă durată, potrivit The Guardian. Simptomele acestei boli depind de sex, vârstă şi severitatea infecţiei iniţiale.

Unu din trei bolnavi infectaţi cu coronavirus va avea cel puţin un simptom de COVID de lungă durată, spune noul studiu realizat de Universitatea Oxford, Institutul Naţional pentru Cercetarea Sănătăţii (NIHR) şi Centrul de cercetare biomedicală Oxford Health (BRC).

Studiul a implicat peste 270.000 de oameni care au făcut COVID în SUA.Anxietatea şi depresia, cele mai comune simptome reclamate de bolnavii cu COVID de lungă durată

O mare parte din cercetările de până acum privind COVID de lungă durată (un cumul de simptome raportate de oameni la luni după ce s-au îmbolnăvit de COVID) s-a bazat fie pe simptome autoraportate, fie pe studii de mici dimensiuni. Noua cercetare identifică problemele la o scară mai largă şi arată că aproximativ 37% dintre pacienţi mai au cel puţin un simptom diagnosticat la 3-6 luni după infecţie.

Cele mai comune simptome de care se plâng pacienţii sunt problemele respiratorii, abdominale, oboseala, durerea şi anxietatea sau depresia.

De altfel, în studiul american, anxietatea sau depresia, luate împreună, au reprezentat cel mai comun dintre cele nouă simptome principale raportate, fiind prezente la 15% dintre oameni. În 8% din cazuri au fost înregistrate probleme de respiraţie.

Tot 8% din bolnavi au suferit simptome abdominale, în vreme ce durerea în piept sau gât, respectiv oboseala au apărut la câte 6% dintre subiecţii din studiu. Problemele cognitive au afectat 4% din pacienţi, durerile de cap -5%, iar durerea musculară – 1,5% din bolnavi.

„Rezultatele confirmă că o proporţie semnificativă de oameni, de toate vârstele, poate fi afectată de o varietate de simptome şi dificultăţi după infecţia COVID-19”, spune cercetătorul NIHR, dr. Max Taquet, citat de The Guardian.

Vârsta, sexul şi severitatea infecţiei, factori ce influenţează probabilitatea să faci COVID de lungă durată Severitatea cazului, vârsta şi sexul afectează probabilitatea apariţiei de simptome de COVID de lungă durată, spun datele reţelei de date electronice privind sănătatea TriNetX.

Simptomele COVID de lungă durată au fost mai frecvente la pacienţii care au fost spitalizaţi şi ceva mai comune la femei decât la bărbaţi, arată studiul publicat în jurnalul științific PLOS Medicine. Diferiţi factori influenţează, de asemenea, ce simptome este mai probabil să aibă anumiţi pacienţi. De pildă, oamenii mai în vârstă şi bărbaţii au mai frecvent dificultăţi de respiraţie sau probleme cognitive, pe când tinerii şi femeile au mai des dureri de cap, simptome abdominale, anxietate şi depresie.

Bolnavii cu COVID internaţi în spital sunt mai probabil să aibă probleme cognitive, precum „ceaţa creierului” sau oboseala, comparativ cu oamenii care s-au infectat, dar nu au necesitat internare, mai arată studiul. Aceştia din urmă au fost mai probabil să aibă dureri de cap decât ceilalţi, care au fost internaţi.

Mulţi dintre pacienţi au avut mai multe simptome ale COVID de lungă durată, spun autorii studiului. Peste jumătate dintre pacienți au cel puțin un simptom după șase luni.

Studiul a cercetat şi felul în care apar simptome similare la oamenii care s-au recuperat după gripă. Şi aceştia pot avea simptome pe termen lung, precum cele ce apar la pacienţii cu COVID de lungă durată, sugerează studiul, dar, de obicei, simptomele durează mult mai puţin la bolnavii de gripă.

În plus, simptomele asociate COVID de lungă durată au fost cu 50% mai comune în rândul celor care au fost infectaţi cu COVID decât la cei recuperaţi după infecţia gripală, estimează studiul.

Prof. dr. Amitava Banerjee, profesor de date clinice şi cardiolog consultant la University College London, care nu a fost direct implicat în cercetare, spune că „a fost un studiu amplu şi amănunţit”.

Banerjee crede că rezultatele sprijină apelurile deja făcute de oamenii de ştiinţă pentru ca guvernele să ofere servicii de sănătate la scară largă pentru oamenii cu COVID de lungă durată, inclusiv pentru cei care nu au fost internaţi când au avut infecţia acută.

„Peste jumătate dintre pacienţi (57%) au avut cel puţin un simptom de COVID de lungă durată la şase luni după infecţie şi, dintre aceştia, o treime au avut simptome simptome în perioada de 90-180 zile după diagnostic”, a explicat Banerjee, pentru The Guardian.

Studiul a avut anumite limitări, precum faptul că s-a concentrat pe cele nouă simptome cel mai frecvent asociate cu COVID de lungă durată, a mai spus el. Totuşi, din moment ce există aproximativ 200 de semne ale COVID de lungă durată, „incidenţa raportată” a bolii, în studiu, „este probabil o subestimare”.

Un alt studiu, publicat marţi, 28 septembrie, a arătat că mai mult de unu din 10 elevi de gimnaziu şi peste o treime din personalul didactic care a făcut COVID în Anglia au suferit, ulterior, de simptome persistente de COVID.

În general, Biroul naţional de statistică estimează că 970.000 de oameni din Marea Britanie au încă simptome după o infecţie COVID.

#Anxietate #coronavirus #Covid #depresie

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.