Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că statele occidentale s-au unit împotriva Rusiei și a acuzat guvernele din Vest că folosesc războiul din Ucraina pentru a slăbi Moscova și pentru a provoca schimbări interne în Federația Rusă, scrie adevărul.ro.

Potrivit declarațiilor preluate de agenția de stat TASS, Lavrov a susținut că situația nu trebuie tratată cu superficialitate, afirmând că „Nu este o glumă: întregul Occident s-a unit împotriva Rusiei”, relatează agenția Tass.

Șeful diplomației ruse a afirmat că recentele succese militare ale Ucrainei au fost posibile datorită sprijinului acordat de aliații occidentali ai Kievului.

Mai mult, Lavrov a acuzat țările occidentale că urmăresc „dezmembrarea” Rusiei și încearcă să întoarcă populația împotriva actualei conduceri de la Kremlin, notează Kyiv Post, citând aceeași agenție.

Țările care susțin Ucraina au transmis în repetate rânduri că ajutorul militar furnizat are ca scop sprijinirea apărării țării în fața invaziei ruse.

„Rusia nu ar trebui să se înfurie sau să cadă în isterie”

Ministrul rus de Externe a criticat, de asemenea, ceea ce a numit ultimatumuri adresate Moscovei privind încheierea războiului și a sugerat că Rusia nu este dispusă să facă concesii în actualele condiții.

„Rusia nu ar trebui să se înfurie sau să cadă în isterie, ci să dezvolte o furie sănătoasă în politica sa externă”, a spus oficialul rus.

Într-o altă declarație, Serghei Lavrov a descris statele baltice drept „principalele focoase” ale Occidentului împotriva Rusiei. El a criticat dezbaterile din regiune privind eventuale restricții referitoare la amplasarea armelor nucleare, prezentând aceste discuții drept o nouă amenințare la adresa Moscovei.

Lavrov a reiterat poziția Kremlinului potrivit căreia Rusia rămâne deschisă negocierilor de pace cu Ucraina, însă numai pe baza unor propuneri pe care Moscova le consideră rezonabile. El a subliniat că autoritățile ruse nu vor accepta garanții sau angajamente bazate exclusiv pe încredere.

Oficialul rus a respins și ideea unui armistițiu de-a lungul actualei linii a frontului înaintea începerii negocierilor. Lavrov a invocat discuțiile desfășurate la Istanbul în primele luni ale războiului, susținând că Rusia și-a redus atunci operațiunile militare în zona Kievului ca gest de bunăvoință, însă procesul de negociere a eșuat ulterior.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Occident #Rusia #Serghei Lavrov

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat vineri că Rusia își intensifică ofensiva de atacuri hibride împotriva Europei și Franței și a promis un răspuns, potrivit hotnews.ro.

Macron a declarat, într-o conferință de presă, că a cerut guvernului său să elaboreze un plan pentru protejarea infrastructurii critice în fața atacurilor cu drone și a atacurilor cibernetice.

„În ultimele săptămâni, amenințarea la adresa europenilor și a Franței, în special amenințarea hibridă rusă, s-a intensificat”, a spus Macron după o întâlnire la Paris cu liderii partidelor politice, consacrată evoluțiilor internaționale.

Macron a afirmat că Moscova încearcă să intimideze Europa și să slăbească hotărârea continentului de a sprijini Ucraina în războiul cu Rusia.

„Rezultatul va fi opusul. Nu suntem intimidați, pentru că știm că securitatea noastră, atât cea de astăzi, cât și cea de mâine, se joacă în Ucraina”, a continuat președintele francez.

Macron a invocat drept exemplu al schimbării naturii agresiunii ruse o tentativă de atac cu drone asupra aeroportului din Leipzig, în august, despre care guvernul german a concluzionat că Moscova s-ar fi aflat în spatele acesteia.

Rusia respinge acuzațiile europene privind atacurile hibride, afirmând că acestea sunt nefondate și reprezintă rezultatul unei „isterii antirusești”.

Macron a abordat și problema prețurilor ridicate la carburanți din Franța, care pun presiune suplimentară asupra guvernului său, aflat în cursa pentru finalizarea bugetului de anul viitor, menit să reducă deficitul. Între timp, alegătorii sunt tot mai nemulțumiți de creșterea costului vieții.

Diferența dintre randamentele obligațiunilor guvernamentale franceze și germane pe 10 ani a ajuns vineri la 100 de puncte de bază, după ce guvernul francez a anunțat că deficitul bugetar va ajunge la 5,4% din PIB în acest an, pe fondul unei creșteri economice mai slabe și al costurilor mai mari cu dobânzile.

Deficitul ridicat al Franței limitează capacitatea guvernului de a compensa creșterea costurilor carburanților. Macron a spus că acestea sunt consecința unui război în Orientul Mijlociu pe care Franța nu l-a ales și la care nu a participat.

Macron a mai anunțat că o reuniune a statelor G7 va avea loc în următoarele săptămâni, pentru intensificarea cooperării între membrii grupului și pentru asigurarea aprovizionării cu energie în contextul actualei crize energetice.