Comisia Europeană a propus joi ca folosirea certificatului digital COVID-19 (certificatul verde) să fie extinsă până pe 30 iunie 2023, în vederea înlesnirii călătoriilor în interiorul blocului comunitar, regulamentul care este acum în vigoare prevăzând o valabilitate a acestui certificat până pe 30 iunie 2022.

„Virusul încă circulă, este prevalent în UE şi trebuie să fim pregătiţi pentru noi creşteri (ale numărului de infectări) în a doua jumătate a anului sau pentru apariţia unor noi variante” ale coronavirusului, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Christian Wigand.

Certificatul verde atestă vaccinarea anti-COVID-19, trecerea prin boală sau efectuarea unui test PCR negativ recent.

În propunerea anunţată joi, Comisia Europeană a mai cerut şi includerea anumitor teste antigen printre testele pentru care să poată fi emis certificatul verde.

O altă propunere are în vedere garantarea că certificatele de vaccinare menţionează numărul total corect al dozelor administrate în orice stat membru al UE, nu doar în ţara care emite certificatul, întrucât uneori apar astfel de neconcordanţe pe certificatele persoanelor care nu fac toată schema de vaccinare în aceeaşi ţară.

Comisia Europeană propune de asemenea ca certificatele de vaccinare să poată fi emise şi persoanelor care participă la testele clinice, măsură ce „are ca obiectiv susţinerea dezvoltării şi evaluării continue a vaccinurilor anti-COVID-19”.

Executivul comunitar a cerut Consiliului UE (statele membre) şi Parlamentului European să sprijine cu celeritate propunerea de revizuire a regulamentului anunţată joi, astfel încât noile prevederi să intre în vigoare înainte de 30 iunie 2022.

#certificatul verde #Covid #COVID-19

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.