Comisia Europeană a propus joi ca folosirea certificatului digital COVID-19 (certificatul verde) să fie extinsă până pe 30 iunie 2023, în vederea înlesnirii călătoriilor în interiorul blocului comunitar, regulamentul care este acum în vigoare prevăzând o valabilitate a acestui certificat până pe 30 iunie 2022.

„Virusul încă circulă, este prevalent în UE şi trebuie să fim pregătiţi pentru noi creşteri (ale numărului de infectări) în a doua jumătate a anului sau pentru apariţia unor noi variante” ale coronavirusului, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Christian Wigand.

Certificatul verde atestă vaccinarea anti-COVID-19, trecerea prin boală sau efectuarea unui test PCR negativ recent.

În propunerea anunţată joi, Comisia Europeană a mai cerut şi includerea anumitor teste antigen printre testele pentru care să poată fi emis certificatul verde.

O altă propunere are în vedere garantarea că certificatele de vaccinare menţionează numărul total corect al dozelor administrate în orice stat membru al UE, nu doar în ţara care emite certificatul, întrucât uneori apar astfel de neconcordanţe pe certificatele persoanelor care nu fac toată schema de vaccinare în aceeaşi ţară.

Comisia Europeană propune de asemenea ca certificatele de vaccinare să poată fi emise şi persoanelor care participă la testele clinice, măsură ce „are ca obiectiv susţinerea dezvoltării şi evaluării continue a vaccinurilor anti-COVID-19”.

Executivul comunitar a cerut Consiliului UE (statele membre) şi Parlamentului European să sprijine cu celeritate propunerea de revizuire a regulamentului anunţată joi, astfel încât noile prevederi să intre în vigoare înainte de 30 iunie 2022.

#certificatul verde #Covid #COVID-19

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.