Banca Națională a Moldovei estimează că prețurile ar urma să crească cu 20,6%, însă în trimestrul trei inflația ar putea ajunge și la 27% urmare a incertitudinii prețurilor la gaz și energia electrică, scrie bani.md

„După trimestrul trei, creșterea prețurilor ar urma să se tempereze, iar în trimestrul doi din 2023 inflația va ajunge la 6,4%, revenind în coridorul țintit de politica monetară a BNM. Vârful scumpirilor la gaze și alimente a fost depășit. Acum suntem la nivelul de vârf al scumpirilor la combustibili. În continuare, ritmurile de creștere a prețurilor vor fi mai mici. Nivelul prețurilor va rămâne înalt. De exemplu, pe parcursul întregului an 2022, cererea la petrol pe piețele internaționale va fi mai mare decât oferta și nu putem să ne așteptăm la o scădere a prețurilor la produsele petroliere în viitorul apropriat”, a declrat guvernatorul BNM, Octavian Armașu la prezentarea Raportului asupra inflației.

Referindu-se la tarifele reglementate, guvernatorul a precizat că urmează să crească tarifele la utilități. Este vorba de apă, canalizare. Guvernatorul a spus că inflația a fost importată.

„Creșterea prețurilor din exterior a lovit exact când economia moldovenească și, respectiv, cererea agregată creșteau foarte rapid. Cele mai mari majorări le-au avut prețurile la carburanți, produsele alimentare. Este vorba de un efect creat la nivel global. În plus, în octombrie a urmat criza gazelor și creșterea bruscă a prețurilor reglementate”, a conchis Armașu.

Armașu a mai menționat că cererea agregată va înregistra valori pozitive, care sunt în creștere încă și în primul trimestru de prognoză, după care se va diminua continuu, dar vor fi proinflaționiste pe întreg orizontul de prognoză. Iar condițiile monetare reale vor fi restrictive pe întreaga perioadă de prognoză.

#BNM #inflatie #prețuri

Pierderile de locuri de muncă în domeniul auto din Germania – cea mai mare economie a Europei – accelerează în prezent mai rapid decât în orice alt sector industrial, numărul de angajați fiind la cel mai scăzut nivel începând din 2005, arată datele publicate vineri de Oficiul federal de statistică, informează hotnews.ro.

La 30 iunie 2026 erau 691.500 de angajați în principala industrie a țării, o scădere de 5,8% sau cu 42.300 de angajați într-un singur an.

Pierderi de locuri de muncă s-au înregistrat și în alte sectoare industriale, dar într-un ritm mai lent. În industrie, numărul de angajați a scăzut cu 2,7% în primele șase luni din 2026, la 5,29 milioane.

Industria auto rămâne al doilea mare sector industrial al Germaniei, după ingineria mecanică, unde sunt 905.900 de angajați.

Cele mai multe concedieri au avut loc în rândul furnizorilor de componente auto și accesorii pentru autovehicule, unde numărul de angajați a înregistrat un declin de 7,6%.

Pe segmentul care acoperă producția de caroserie, suprastructuri și remorci, numărul de angajați a urcat cu 10%, la 42.800.

În mai, Asociația Industriei Auto din Germania avertiza că până la 225.000 locuri de muncă ar putea fi pierdute până în 2035. Câțiva producători auto și furnizori de componente au anunțat recent măsuri de reducere a costurilor și concedieri.