Republica Moldova renunță încă la două documente internaționale. Este vorba despre Acordul internațional cu privire la zahăr, încheiat la Geneva, în martie 1992, dar și Acordul privind interacțiunea în domeniul preîntâmpinării și lichidării consecințelor situațiilor excepționale cu caracter natural și tehnogen, semnat la Minsk, în ianuarie 1993.

Proiectele corespunzătoare urmează să fie semnate la ședința de miercuri a Executivului. După aprobarea de către miniștri și deputați, MAEIE va notifica Organizația Internațională a Zahărului și CSI despre decizie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Lipsa de aplicabilitate și depășirea termenului îndelungat, învechirea morală și necorespunderea realităților actuale au generat intenția MAI de a denunța tratatele în discuție. Ulterior semnării Acordului și a Protocolului de modificare a Acordului, semnat la data de 30 octombrie 2015, în or. Dușanbe, și aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 846 din 20 august 2018, intrat în vigoare la data de 20 iunie 2019, acestea au avut o aplicabilitate minimă pentru Republica Moldova. (…) Totodată, fără a avea un Acord special semnat în acest scop, Republica Moldova are alternative pentru a acorda sau primi asistență internațională în bunuri materiale sau echipe de salvare pentru lichidarea consecințelor situațiilor excepționale”, justifică decizia privind acordul din cadrul CSI, care este denunțat.

Referitor la Acordul cu privire la zahar, țara noastră achită cotizații, dar nu poate participa la reuniuni, deoarece sunt desfășurate în locații îndepărtate. În același timp, Chișinăului i se solicită rapoarte statistice costisitoare, iar țara noastră, în calitate de semnatară a acordului, a beneficiat în ultima perioadă doar de informații de ordin general.

#acorduri #CSI #denunțare #Moldova #zahar

Pe lângă pensia oferită de stat, cetățenii Republicii Moldova au acum posibilitatea să acumuleze individual bani pentru perioada de după încheierea activității profesionale. Din 2026, în țară funcționează primul fond de pensii facultative.

Cadrul legal a fost creat încă în 2020, prin Legea nr. 198 privind fondurile de pensii facultative. În 2024, Comisia Națională a Pieței Financiare a acordat Aragonn Grup prima licență pentru administrarea unor asemenea fonduri, iar în februarie 2026 a fost avizată constituirea Fondului de Pensii Facultative ARAGONN.

Pensia facultativă nu înlocuiește pensia de stat. Cele două sisteme funcționează diferit. În sistemul public, contribuțiile actualilor angajați sunt utilizate pentru plata pensiilor curente. Într-un fond facultativ, fiecare participant acumulează bani pentru propriul viitor.

„Practic, e diferența dintre a spera că statul îți va oferi o pensie decentă și a-ți construi tu, singur din timp, un venit suplimentar pentru anii de după 60 de ani”, spune Roman Andronic, președintele Consiliului Societății Aragonn Grup, într-un interviu acordat pentru revista de business The List.

La fond pot adera persoanele angajate, antreprenorii și cei care desfășoară activități independente. Contribuția minimă la Fondul ARAGONN este de 300 de lei pe lună. Participantul poate însă modifica suma sau poate face o pauză de la contribuții, dacă situația financiară o cere. Dacă participantul decedează, economiile pot fi moștenite, iar în caz de dizabilitate, acestea pot fi accesate înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani.

Contribuțiile pot fi plătite și de angajator sau împărțite între angajat și companie. Pentru aceste plăți există și facilități fiscale, în limitele stabilite de legislație.

Un alt element important este protecția economiilor. Activele Fondului sunt ținute separat de patrimoniul administratorului. Operațiunile sunt verificate de depozitar, iar Comisia Națională a Pieței Financiare supraveghează respectarea regulilor.

„Eu am ales să contribui la Fondul facultativ de pensii Aragonn pentru că văd asta ca pe o investiție. Scutirea de impozit de 12% la contribuție (maxim de 15% din venitul anual) o pot vedea ca un randament investițional suplimentar în acel an (venitul meu net pe care l-as investi in alte instrumente ar fi fost impozitat anterior cu acest impozit). Aș fi plăcut surprins dacă banii din Fond vor fi investiți mai bine decât aș fi investit eu în alte instrumente sau voi avea eu mai mare încredere în mine dacă plasamentele mele vor fi mai bine remunerate pentru același risc. Eu văd Fondul de pensii ca pe un concurent personal utilitatea căruia de avea un venit multiplicat la pensie o compar cu plăcerea imediată de consum și alte modalități investiționale pe care le practic. Îmi place că Fondul are profil de risc mediu, cu orientare spre hârtii de valoare de stat si private, precum și în domeniul imobiliar”, susține Veaceslav Cernica, participant la Fondul de pensii facultative.

„Nu m-am gândit niciodată serios la pensie până acum. 300 sau 500 de lei pe lună nu îmi schimbă viața astăzi, dar peste 25–30 de ani s-ar putea să conteze foarte mult”, spune Maria Crangaci, participantă, și ea, la Fondul de pensii facultative.

„Pentru mine a contat să știu că banii rămân ai mei și că nu depind doar de pensia pe care o voi primi cândva de la stat. Prefer să pun câte puțin deoparte acum, decât să mă întreb la 60 de ani de ce n-am început mai devreme”, afirmă Ilie Dogotari, un alt participant la fond.

Banii sunt investiți, nu doar păstrați

Sumele acumulate într-un fond de pensii facultative sunt investite conform unei politici aprobate și în limitele stabilite de autoritatea de supraveghere. Asta înseamnă că valoarea economiilor poate crește în timp, însă câștigul nu este garantat.

De exemplu, într-o simulare realizată pentru o contribuție de 1.000 de lei pe lună, pe o perioadă de 20 de ani, participantul ar depune în total 240.000 de lei. În scenariul de calcul prezentat, soldul final ajunge la aproximativ 505.856 de lei, ceea ce corespunde unui randament total efectiv simulat de 110,77%. Rezultatul este orientativ și nu reprezintă o promisiune privind rentabilitatea viitoare.

Pensia facultativă este încă un instrument nou pentru Republica Moldova. Tocmai de aceea, participanții sunt încurajați să verifice condițiile fondului și să se informeze din surse oficiale înainte de a lua o decizie.