Republica Moldova renunță încă la două documente internaționale. Este vorba despre Acordul internațional cu privire la zahăr, încheiat la Geneva, în martie 1992, dar și Acordul privind interacțiunea în domeniul preîntâmpinării și lichidării consecințelor situațiilor excepționale cu caracter natural și tehnogen, semnat la Minsk, în ianuarie 1993.

Proiectele corespunzătoare urmează să fie semnate la ședința de miercuri a Executivului. După aprobarea de către miniștri și deputați, MAEIE va notifica Organizația Internațională a Zahărului și CSI despre decizie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Lipsa de aplicabilitate și depășirea termenului îndelungat, învechirea morală și necorespunderea realităților actuale au generat intenția MAI de a denunța tratatele în discuție. Ulterior semnării Acordului și a Protocolului de modificare a Acordului, semnat la data de 30 octombrie 2015, în or. Dușanbe, și aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 846 din 20 august 2018, intrat în vigoare la data de 20 iunie 2019, acestea au avut o aplicabilitate minimă pentru Republica Moldova. (…) Totodată, fără a avea un Acord special semnat în acest scop, Republica Moldova are alternative pentru a acorda sau primi asistență internațională în bunuri materiale sau echipe de salvare pentru lichidarea consecințelor situațiilor excepționale”, justifică decizia privind acordul din cadrul CSI, care este denunțat.

Referitor la Acordul cu privire la zahar, țara noastră achită cotizații, dar nu poate participa la reuniuni, deoarece sunt desfășurate în locații îndepărtate. În același timp, Chișinăului i se solicită rapoarte statistice costisitoare, iar țara noastră, în calitate de semnatară a acordului, a beneficiat în ultima perioadă doar de informații de ordin general.

#acorduri #CSI #denunțare #Moldova #zahar

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.