Moldova se confruntă cu o opţiune decisivă în alegerile prezidenţiale de duminică şi referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană, care se desfăşoară în umbra războiului din Ucraina vecină, scrie AFP. Preşedinta proeuropeană în exerciţiu, Maia Sandu, este favorita clară în faţa altor 10 candidaţi din fosta republică sovietică cu 2,6 milioane de locuitori.
Sandu şi alţi oficiali de rang înalt au acuzat Rusia de încercarea de a influenţa votul prezidenţial şi referendumul organizat în aceeaşi zi. „Ştim că Federaţia Rusă investeşte mulţi bani în propagandă aici”, a declarat pentru AFP Augustina Dogot, angajată a serviciului vamal.
Maia Sandu, în vârstă de 52 de ani, este creditată cu 36% din intenţiile de vot, potrivit unui sondaj recent al think tank-ului WatchDog. Principalul său contracandidat, Alexandr Stoianoglo, un fost procuror în vârstă de 57 de ani, susţinut de socialiştii pro-ruşi, este cu mult în urmă, la 10 la sută. Însă, cum este puțin probabil ca Maia Sandu să obțină 50% din voturi duminică, moldovenii vor fi chemați la urne și pe 3 noiembrie, în al doilea tur de scrutin, care „ar urma să fie mai strâns”, consideră analistul WatchDog Valeriu Paşa.
Sub conducerea lui Sandu, Moldova a depus o cerere de aderare la UE la scurt timp după ce Moscova a invadat Ucraina în 2022, iar blocul celor 27 de membri a început negocierile de aderare cu Chişinăul în iunie anul acesta. Când şi-a lansat candidatura, Maia Sandu a declarat că este „misiunea generaţiei sale de a integra în mod democratic şi liber Moldova în marea familie europeană”.
„Moldova nu mai este văzută ca o afacere personală a oligarhilor sau ca o zonă de spălare a banilor”, a spus ea. „Nu ne putem opri la jumătatea drumului”, a pledat preşedinta. La rândul său, principalul contracandidat, Alexandr Stoianoglo, a cerut „restaurarea justiţiei” în faţa „intimidării”, acuzând „bandiţii politici” că folosesc războiul din Ucraina drept pretext pentru a restrânge drepturile. Alegătorii sunt întrebaţi la referendum dacă ar trebui modificată Constituţia pentru a include aderarea la UE ca obiectiv. În sondajul WatchDog, 54% dintre respondenţi s-au declarat în favoarea referendumului, în timp ce 35% s-au declarat împotrivă.
Aproape jumătate dintre cei intervievaţi văd Rusia ca pe o ameninţare. De altfel, Sandu a acuzat în repetate rânduri Rusia de interferenţă politică în Moldova, amintește AFP. La începutul acestei luni, poliţia moldoveană a descoperit o schemă masivă de cumpărare a voturilor, implicând peste 100.000 de persoane. Poliţia a declarat că banii din Rusia au fost direcţionaţi în ţară de persoane afiliate lui Ilan Şor, un om de afaceri şi fost politician fugar. Condamnat în lipsă anul trecut pentru fraudă, Şor acuză în mod regulat Moldova că este un „stat poliţienesc” şi „marioneta ascultătoare” a Occidentului. Campaniile de dezinformare şi interferenţa Rusiei în alegerile din Moldova au atins „un nivel fără precedent”, potrivit New Strategy Center, un think tank cu sediul în România vecină.
În condiţiile în care partidele pro-ruse fac campanie pentru boicot, „cea mai importantă întrebare este numărul de persoane care vor participa la referendum”, subliniază Valeriu Paşa. Pentru ca orice rezultat să fie valid, participarea trebuie să atingă cel puţin 33 %. După ce Rusia a invadat Ucraina, moldovenii s-au temut că ţara lor ar putea fi următoarea ţintă. Refugiaţii ucraineni au venit în număr mare, în timp ce preţurile au crescut vertiginos, iar Moldova, una dintre cele mai sărace ţări din Europa, a încercat să îşi reducă dependenţa energetică de Moscova. „Războiul a fost atât o sursă de îngrijorare fundamentală pentru moldoveni, dar, paradoxal, şi un accelerator notabil al istoriei”, a declarat pentru AFP Florent Parmentier, politolog la Sciences Po din Paris. După vizitele secretarului de stat american Antony Blinken şi ale altor oficiali occidentali de înalt profil, şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a aflat la Chişinău la începutul acestei luni pentru a anunţa un ajutor-record de 1,8 miliarde de euro.
Moldova, care se va confrunta cu alegeri prezidenţiale şi un referendum privind aderarea la UE pe 20 octombrie, a fost din ce în ce mai mult pe prima pagină a ziarelor de când Rusia a invadat Ucraina vecină. Deşi este cunoscută pentru industria vinului şi mănăstirile sale ortodoxe, Moldova este una dintre cele mai puţin vizitate ţări din Europa. Moldova a depus o cerere de aderare la UE la scurt timp după ce Moscova a invadat Ucraina în 2022, iar în iunie 2024 UE a demarat deja negocierile de aderare. Un conflict îngheţat cu privire la regiunea separatistă Transnistria, majoritar vorbitoare de limbă rusă, reprezintă însă o problemă politică-cheie. Ţara este prinsă între două sfere de influenţă – Moscova şi Bruxelles – o reflectare a istoriei sale complexe şi a societăţii sale polarizate. Aflată în Imperiul Otoman timp de secole, Moldova a trecut apoi sub stăpânire rusă înainte de a deveni parte a României. Din 1940, a fost Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, înainte de a-şi câştiga independenţa ca Republica Moldova în 1991.
