Pe 6 septembrie va avea loc ediția a treia a Nopții Muzeelor la Sate, eveniment ce reunește în acest an peste 140 de obiective culturale din 36 de județe. Informațiile complete și programul actualizat pot fi consultate pe pagina oficială.

Noaptea Muzeelor la Sate nu este doar o invitație la vizitare, ci o călătorie în lumea poveștilor locale, în meșteșuguri transmise din generație în generație și în felul autentic în care satul românesc își spune propria istorie. Vizitatorii au de ales între o ofertă diversă care include case memoriale, complexe arheologice, grădini botanice, biserici fortificate, cule, geoparcuri, spectacole în aer liber, hub-uri țărănești, spații de creație contemporană, focuri de tabără, ateliere și demonstrații de meșteșuguri tradiționale, tururi interactive, expoziții multimedia și muzee dedicate unor teme inedite precum mineritul, gastronomia, istoria viei și a vinului, mituri și povești locale.

Două muzee din Republica Moldova s-au alăturat celei de-a treia ediții a evenimentului.

Anul acesta, în cadrul Nopții Muzeelor la Sate, prinde viață un proiect dedicat dezvoltării a cinci ecosisteme culturale în mediul rural. Construite pe baza nevoilor identificate în edițiile anterioare, aceste inițiative își propun să creeze o rețea de sprijin și să arate că patrimoniul rural poate fi nu doar păstrat, ci și transformat într-un motor de coeziune comunitară și regenerare locală.

În Băița (județul Bihor) va fi regândită expoziția permanentă a Muzeului Învățătorului, cu implicarea locuitorilor. În Enisala și Mila 23 din județul Tulcea copiii din medii defavorizate vor explora colecțiile locale prin ateliere creative. În Densuș și Peșteana (Geoparcul Țara Hațegului, Hunedoara) vor avea loc cercetări sociologice, ateliere educative și cartări participative. În Crasna și Marin (Depresiunea Silvaniei) se vor documenta digital interioare tradiționale și portrete ale purtătorilor de tradiții, alături de o campanie comunitară de salvare a gospodăriilor autentice. În Felmer și Șercaia (Țara Făgărașului) se va derula un program de formare în studii muzeale.

Pentru că ediția din acest an coincide cu Ziua Internațională a Cititului Cărților, Noaptea Muzeelor la Sate marchează momentul printr-un parteneriat cu Editura Litera, care va aduce pe 6 septembrie cinci instalații literare perisabile în comunități rurale. Acestea se vor regăsi la Casa Memorială Panait Cerna din Cerna (Tulcea), Gospodăria țărănească din Enisala (Tulcea), Muzeul Ivan Patzaichin din Mila 23 (Tulcea), Muzeul Învățătorului din Băița (Bihor) și Casa Vulcanilor din Densuș (Hunedoara). Instalațiile sunt concepute să se destrame până la finalul Nopții Muzeelor la Sate și să pună în valoare accesul limitat la carte din comunitățile rurale, unde bibliotecile sunt rare și librăriile lipsesc. Peste 500 de cărți pentru copii și adulți vor forma 5 turnuri, din care vizitatorii vor putea lua o carte doar dacă reușesc să o extragă fără să dărâme turnul, cu răbdare, ca într-un joc Jenga. Dacă vrei o carte din partea de jos și turnul nu îți permite să o extragi în siguranță, aștepți până când alți participanți eliberează drumul. Dacă turnul cade, toți cei prezenți reconstruiesc turnul împreună. O instalație gândită să creeze un exercițiu de conectare, colaborare și educație colectivă.

„Lectura e un gest fragil și, totuși, esențial pentru o locuire completă și complexă a umanității noastre. Fără cărți suntem singuri și debusolați, ceea ce, în nesiguranța lumii de astăzi, e aproape un risc existențial. Ne bucură faptul că Noaptea Muzeelor la Sate surprinde anxietatea și speranța care se mixează continuu în efortul nostru de a aduce toți cititorii aproape de poveștile lor.” – Ioana Bâldea Constantinescu, Communication Manager Editura Litera

De Noaptea Muzeelor la Sate, publicul va putea urmări documentarul Letopisețul lui Hrib (regia Slavomir Popovici, România, 1974, 14 min.), oferit în parteneriat cu One World Romania și KineDok, într-un format hibrid: proiecție online accesibilă de acasă și vizionări organizate în spații participante. Filmul urmărește viața lui Toader Hrib, muzeograf autodidact și cronicar al satului Arbore, ilustrând dialogul dintre cultura tradițională și cea modernă. Proiecția va fi introdusă de Adina Brădeanu și face parte din programul „Umbrele istoriei”, dedicat documentarelor realizate în perioada socialistă în Europa Centrală și de Est. Filmul poate fi văzut sâmbătă, 6 septembrie, de la ora 20:00, iar stream-ul poate fi accesat AICI.

Simbolul vizual al Nopții Muzeelor la Sate, călușarul, prinde viață într-un videoclip dedicat ediției 2025, care poate fi văzut aici:

Publicul care participă la eveniment este invitat să contribuie la albumul vizual al ediției a treia a Nopții Muzeelor la Sate și să trimită fotografiile și selfie-urile făcute în spațiile participante la noaptea_muzeelor@yahoo.com.

Noaptea Muzeelor la Sate este un proiect inițiat de Asociația Da’ De Ce, organizat în parteneriat strategic cu Asociația Centrul Memorial Dr. Gheorghe Telea Bologa și cu Complexul Național Muzeal ASTRA.

Parteneri principali: Editura Litera, One World Romania, Kinedok, Poșta Română.

Parteneri media: Radio România Actualități, Radio România Regional, Antena Satelor, Radio România Cultural, Etno TV, TVSAT Media Group, Moldova TV, Exploris, Bookhub, Muzee de la Sat, De la sat, Plus TV Maramureș, AS TV Bistrița, Economie Rurală, Agenția de Carte, Radar de media, Radio Deea, Zile și Nopți.

Proiectul „Eco-sisteme muzeale rurale vii”, derulat sub umbrela Nopții Muzeelor la Sate, este realizat cu sprijinul financiar al Administrației Fondului Cultural Național (AFCN). Partenerii proiectului sunt: Asociația Drag de Hațeg, Densuș, Geoparcul Internațional Unesco Țara Hațegului, Asociația „Învățător Bortoș Costea Maria”, Asociația Renascendis, Asociația Fotografică „Joi la 5”, Muzeul Ivan Patzaikin, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion”, Rețeaua Națională a Muzeelor din România.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Noaptea Muzeelor #sate

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.