Pe 6 septembrie va avea loc ediția a treia a Nopții Muzeelor la Sate, eveniment ce reunește în acest an peste 140 de obiective culturale din 36 de județe. Informațiile complete și programul actualizat pot fi consultate pe pagina oficială.

Noaptea Muzeelor la Sate nu este doar o invitație la vizitare, ci o călătorie în lumea poveștilor locale, în meșteșuguri transmise din generație în generație și în felul autentic în care satul românesc își spune propria istorie. Vizitatorii au de ales între o ofertă diversă care include case memoriale, complexe arheologice, grădini botanice, biserici fortificate, cule, geoparcuri, spectacole în aer liber, hub-uri țărănești, spații de creație contemporană, focuri de tabără, ateliere și demonstrații de meșteșuguri tradiționale, tururi interactive, expoziții multimedia și muzee dedicate unor teme inedite precum mineritul, gastronomia, istoria viei și a vinului, mituri și povești locale.

Două muzee din Republica Moldova s-au alăturat celei de-a treia ediții a evenimentului.

Anul acesta, în cadrul Nopții Muzeelor la Sate, prinde viață un proiect dedicat dezvoltării a cinci ecosisteme culturale în mediul rural. Construite pe baza nevoilor identificate în edițiile anterioare, aceste inițiative își propun să creeze o rețea de sprijin și să arate că patrimoniul rural poate fi nu doar păstrat, ci și transformat într-un motor de coeziune comunitară și regenerare locală.

În Băița (județul Bihor) va fi regândită expoziția permanentă a Muzeului Învățătorului, cu implicarea locuitorilor. În Enisala și Mila 23 din județul Tulcea copiii din medii defavorizate vor explora colecțiile locale prin ateliere creative. În Densuș și Peșteana (Geoparcul Țara Hațegului, Hunedoara) vor avea loc cercetări sociologice, ateliere educative și cartări participative. În Crasna și Marin (Depresiunea Silvaniei) se vor documenta digital interioare tradiționale și portrete ale purtătorilor de tradiții, alături de o campanie comunitară de salvare a gospodăriilor autentice. În Felmer și Șercaia (Țara Făgărașului) se va derula un program de formare în studii muzeale.

Pentru că ediția din acest an coincide cu Ziua Internațională a Cititului Cărților, Noaptea Muzeelor la Sate marchează momentul printr-un parteneriat cu Editura Litera, care va aduce pe 6 septembrie cinci instalații literare perisabile în comunități rurale. Acestea se vor regăsi la Casa Memorială Panait Cerna din Cerna (Tulcea), Gospodăria țărănească din Enisala (Tulcea), Muzeul Ivan Patzaichin din Mila 23 (Tulcea), Muzeul Învățătorului din Băița (Bihor) și Casa Vulcanilor din Densuș (Hunedoara). Instalațiile sunt concepute să se destrame până la finalul Nopții Muzeelor la Sate și să pună în valoare accesul limitat la carte din comunitățile rurale, unde bibliotecile sunt rare și librăriile lipsesc. Peste 500 de cărți pentru copii și adulți vor forma 5 turnuri, din care vizitatorii vor putea lua o carte doar dacă reușesc să o extragă fără să dărâme turnul, cu răbdare, ca într-un joc Jenga. Dacă vrei o carte din partea de jos și turnul nu îți permite să o extragi în siguranță, aștepți până când alți participanți eliberează drumul. Dacă turnul cade, toți cei prezenți reconstruiesc turnul împreună. O instalație gândită să creeze un exercițiu de conectare, colaborare și educație colectivă.

„Lectura e un gest fragil și, totuși, esențial pentru o locuire completă și complexă a umanității noastre. Fără cărți suntem singuri și debusolați, ceea ce, în nesiguranța lumii de astăzi, e aproape un risc existențial. Ne bucură faptul că Noaptea Muzeelor la Sate surprinde anxietatea și speranța care se mixează continuu în efortul nostru de a aduce toți cititorii aproape de poveștile lor.” – Ioana Bâldea Constantinescu, Communication Manager Editura Litera

De Noaptea Muzeelor la Sate, publicul va putea urmări documentarul Letopisețul lui Hrib (regia Slavomir Popovici, România, 1974, 14 min.), oferit în parteneriat cu One World Romania și KineDok, într-un format hibrid: proiecție online accesibilă de acasă și vizionări organizate în spații participante. Filmul urmărește viața lui Toader Hrib, muzeograf autodidact și cronicar al satului Arbore, ilustrând dialogul dintre cultura tradițională și cea modernă. Proiecția va fi introdusă de Adina Brădeanu și face parte din programul „Umbrele istoriei”, dedicat documentarelor realizate în perioada socialistă în Europa Centrală și de Est. Filmul poate fi văzut sâmbătă, 6 septembrie, de la ora 20:00, iar stream-ul poate fi accesat AICI.

Simbolul vizual al Nopții Muzeelor la Sate, călușarul, prinde viață într-un videoclip dedicat ediției 2025, care poate fi văzut aici:

Publicul care participă la eveniment este invitat să contribuie la albumul vizual al ediției a treia a Nopții Muzeelor la Sate și să trimită fotografiile și selfie-urile făcute în spațiile participante la noaptea_muzeelor@yahoo.com.

Noaptea Muzeelor la Sate este un proiect inițiat de Asociația Da’ De Ce, organizat în parteneriat strategic cu Asociația Centrul Memorial Dr. Gheorghe Telea Bologa și cu Complexul Național Muzeal ASTRA.

Parteneri principali: Editura Litera, One World Romania, Kinedok, Poșta Română.

Parteneri media: Radio România Actualități, Radio România Regional, Antena Satelor, Radio România Cultural, Etno TV, TVSAT Media Group, Moldova TV, Exploris, Bookhub, Muzee de la Sat, De la sat, Plus TV Maramureș, AS TV Bistrița, Economie Rurală, Agenția de Carte, Radar de media, Radio Deea, Zile și Nopți.

Proiectul „Eco-sisteme muzeale rurale vii”, derulat sub umbrela Nopții Muzeelor la Sate, este realizat cu sprijinul financiar al Administrației Fondului Cultural Național (AFCN). Partenerii proiectului sunt: Asociația Drag de Hațeg, Densuș, Geoparcul Internațional Unesco Țara Hațegului, Asociația „Învățător Bortoș Costea Maria”, Asociația Renascendis, Asociația Fotografică „Joi la 5”, Muzeul Ivan Patzaikin, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion”, Rețeaua Națională a Muzeelor din România.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Noaptea Muzeelor #sate

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.