Instanța supremă din Japonia a declarat neconstituțională o lege eugenică care a dus la sterilizarea forțată a 16.500 de persoane cu handicap între anii 1950 și 1990. De asemenea, Curtea Supremă a ordonat guvernului să plătească despăgubiri către 11 victime, care au fost implicate în cinci cazuri care au fost judecate în apel. Hotărârea istorică de miercuri, 3 iulie 2024, pune capăt unei lupte de zeci de ani pentru dreptate din partea victimelor care au solicitat despăgubiri și scuze, scrie bbc.com.
După ani de procese, o lege din 2019 a acordat în cele din urmă victimelor supraviețuitoare despăgubiri, însă unele au continuat să lupte pentru compensații mai mari. În patru dintre cazurile aduse în fața instanței, guvernul central a făcut apel împotriva ordinelor de despăgubire ale instanțelor inferioare. În al cincilea caz, două femei reclamante au făcut apel împotriva respingerii cererilor lor, instanța inferioară invocând termenul de prescripție.
În temeiul unei legi adoptate în 1948 după cel de-al Doilea Război Mondial, aproximativ 25 000 de persoane – dintre care multe aveau dizabilități moștenite – au suferit intervenții chirurgicale pentru a le împiedica să aibă copii considerați „inferiori”.
Guvernul japonez a recunoscut că 16.500 dintre operațiile de sterilizare au fost efectuate fără consimțământ.
Deși autoritățile susțin că celelalte 8 500 de persoane au consimțit la proceduri, avocații au declarat că acestea au fost „forțate de facto” să se opereze din cauza presiunii cu care se confruntau la momentul respectiv. Victimele aveau vârste de până la nouă ani, potrivit unui raport al parlamentului publicat în iunie anul trecut. Legea a fost abrogată în 1996.
„Nu voi putea fi niciodată mamă”
Miercuri, Curtea Supremă a decis, de asemenea, că un termen de prescripție de 20 de ani nu poate fi aplicat cererilor de despăgubire în cazurile de sterilizare forțată. Avocații au susținut că statutul a însemnat că unele victime, în special cele care au fost sterilizate fără știrea lor, au aflat de operație prea târziu pentru a respecta termenul legal.
Sterilizările forțate au fost cele mai frecvente în anii 1960 și 1970, în timpul boom-ului demografic postbelic. Multe dintre persoanele sterilizate forțat aveau dizabilități fizice și intelectuale, probleme de sănătate mintală sau boli cronice precum lepra.
Constrângerea fizică, anestezia și chiar „înșelăciunea” erau permise pentru aceste operații, conform unui anunț guvernamental din 1953.
„De aici, cred că guvernul trebuie să ia o decizie dură și să avanseze cu viteză maximă către o rezoluție completă”, a declarat avocatul Yutaka Yoshiyama, care a reprezentat doi dintre reclamanți.
Acesta a adăugat că, până în prezent, Japonia a „închis ochii” la „răul îngrozitor” suferit de victime și de familiile acestora. Mai multe dintre victimele care au dat în judecată guvernul au murit fără să primească despăgubirile cuvenite, a notat el.
În temeiul unei legi adoptate în 2019 în urma unuia dintre aceste cazuri, victimele supraviețuitoare pot primi fiecare 3,2 milioane de yeni (19 800 de dolari; 15 600 de lire sterline). Aproximativ 1.300 de persoane au solicitat această compensație și 1.100 au fost acordate până în prezent, potrivit rapoartelor.
Totuși, pentru unele dintre victime, compensațiile financiare nu pot merge prea departe.
„Când am aflat, mi-am dat seama că nu voi putea fi niciodată mamă. Mi s-a frânt inima”, a declarat Yumi Suzuki, care s-a născut cu paralizie cerebrală și a fost sterilizată forțat când avea doar 12 ani, într-un interviu acordat BBC în 2021.
Femeia în vârstă de 68 de ani se numără printre cei 11 reclamanți ale căror cazuri au fost aduse miercuri în fața instanței.
„Eu m-am confruntat cu discriminarea de când eram mică, dar a lui a fost foarte diferită. Mi-a frânt inima. Nu vreau bani. Vreau ca oamenii să știe ce s-a întâmplat cu noi. Să se asigure că nu se va mai întâmpla niciodată. Vreau ca persoanele cu handicap să fie tratate în mod egal. Noi nu suntem lucruri. Suntem ființe umane.”
