În primele minute după ce au fost răniți, militarii Forțelor Armate ale Ucrainei primesc asistență de urgență la punctele de stabilizare situate nu departe de linia frontului. Numărul de pacienți care sosesc este „colosal”, scrie The New York Times (NYT). Armata ucraineană a înființat zeci de puncte de stabilizare lângă linia frontului – posturi medicale temporare, unde soldații răniți primesc îngrijiri de urgență înainte de evacuarea ulterioară.

Autoritățile ucrainene au permis jurnaliştilor să viziteze mai multe astfel de puncte. Una dintre ele este situată pe teritoriul regiunii Zaporojie controlată de Kiev. Potrivit unui medic care lucrează acolo, un număr „colosal” de militari răniți implicați în contraofensivă este primit la punct; funcționează non-stop de două luni.

Astfel de puncte au acces la o alimentare stabilă cu apă; luptătorii sunt ajutați să facă față șocului dureros și să prevină pierderi mari de sânge, apoi sunt transportați la spitale unde pot fi operați. Țara vecină a creat un sistem extins de evacuare medicală, al cărui scop este să ofere luptătorilor asistență de urgență în 25 de minute de la rănire pentru a salva cât mai multe vieți, scrie NYT. Acest lucru nu este întotdeauna posibil: un medic militar de pe linia frontului este capabil să acorde primul ajutor, dar uneori răniții nu pot fi evacuați timp de câteva ore din cauza bombardamentelor intense.

În timpul contraofensivei, unitățile Forțelor Armate ale Ucrainei trebuie să depășească câmpurile de mine, să reziste bombardamentelor de artilerie și atacurilor cu drone, scrie NYT. Pentagonul a spus anterior că principalele pierderi ale armatei ucrainene sunt legate tocmai de câmpurile minate.

Autoritățile ucrainene nu dezvăluie informații despre pierderi, dar unii oficiali occidentali estimează că numărul soldaților uciși și răniți depășește 100 de mii de oameni, scrie ziarul. Pe 11 iulie, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a declarat că pierderea personalului Forţelor Armate ale Ucrainei de la începutul contraofensivei a depăşit 26 mii. Potrivit acestuia, în iulie armata ucraineană a pierdut peste 20,8 mii de oameni.

Departamentul a citat pierderile rusești în acest timp o dată, la începutul contraofensivei Forțelor Armate ale Ucrainei: potrivit aceluiași Șoigu, la 6 iunie, 71 de militari ruși au fost uciși în timpul atacurilor ucrainene.

Putin, la o întâlnire cu președintele belarus Alexandru Lukașenko din 23 iulie, a declarat că contraofensiva Forțelor Armate ale Ucrainei a eșuat. Cu câteva zile mai devreme, el a remarcat că țările occidentale au fost „clar dezamăgite” de rezultatele contraofensivei ucrainene. În opinia sa, „nici resursele colosale care au fost „pompate” în regimul de la Kiev”, nici furnizarea de arme occidentale, „și nici trimiterea a mii de mercenari și consilieri străini” pentru a sparge prima linie nu ajută Ucraina.

#ajutor medical #raniti #razboi #Rusia #Ucraina #ucraineni

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.