Mai puține cazuri noi de COVID-19 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore. Potrivit datelor Ministerului Sănătății, au fost confirmate pozitiv alte 193 de cazuri, dintre care 159 în rândul persoanelor nevaccinate.

Din numărul total de cazuri, 9 cazuri asociate cu contact în afara țării: 2-Germania, 2-Marea Britanie, 2-Turcia, 1-Italia, 1-România, 1-Rusia.

„Numărul total de teste efectuate – 3732, dintre care 449 – teste Rapid -Antigen. Bilanțul cazurilor de COVID-19 în țara noastră a ajuns la 266.784. Din numărul total de cazuri, 2 sunt în rândul lucrătorilor medicali: (0-medici, 2-asistenți medicali, 0-personal auxiliar). În total, în cadrul instituțiilor medico-sanitare spitalicești, sunt internate 841 persoane confirmate cu infecția COVID-19, dintre care 58 în stare extrem de gravă și 3 pacienți sunt supuși ventilării mecanice”, anunță MS.

Alte 274 persoane au fost vindecate. În total, 256.882 persoane au fost tratate de COVID-19.

În tratament la domiciliu cu forme ușoare și moderate de COVID-19 se află 2.385 persoane, iar 19.061 sunt sub supraveghere la domiciliu.

Totodată, MS anunță despre înregistrarea altor decese provocate de COVID-19.

Deces 6.388: Bărbat de 56 de ani din r. Telenești, internat în IMSP SCR. „Timofei Moșneaga”. Comorbidități: cardiopatie, hipertensiune arterială, diabet zaharat.

Deces 6.389: Femeie de 88 de ani din regiunea transnistreană. Comorbidități: cardiopatie, hipertensiune arterială, diabet zaharat.

Deces 6.390: Bărbat de 69 de ani din regiunea transnistreană. Comorbidități: cardiopatie, hipertensiune arterială.

#cazuri noi #Covid #decese #MS #pandemie

Elvețienii au respins duminică prin vot, după cum se anticipa, o inițiativă promovată de dreapta naționalistă, etichetată drept pro-rusă de adversari, care viza consolidarea neutralității țării, scrie antena3.ro.

Această inițiativă urmărea să înscrie în Constituție o politică de neutralitate consolidată și să excludă orice alianță cu o organizație militară și orice reluare a sancțiunilor economice împotriva unor terțe țări, cu excepția celor decise de ONU.

Propunerea a fost respinsă în mod covârșitor, 71% dintre voturi fiind împotrivă, conform unei proiecții inițiale a institutului de sondare gsf.bern, publicată la 30 de minute după închiderea ultimelor secții de votare.

Deputat socialist: Rămânem neutri, dar putem adera la sancțiunile anti-Rusia

„Rezultatul arată că rămânem angajați față de această politică de neutralitate, care permite Elveției să reia sancțiunile și să se poziționeze în lume”, a comentat Laurence Fehlmann Rielle, un membru socialist al parlamentului, la televiziunea publică elvețiană RTS.

Înrădăcinată în istoria Elveției de secole, neutralitatea țării este înscrisă în Constituția Federală încă din 1848. În baza acestei prevederi, națiunea nu se implică în războaiele dintre state.

Totuși, Elveția s-a raliat sancțiunilor Uniunii Europene împotriva Moscovei, în urma invaziei ruse din Ucraina. De asemenea, țara a avut primul său mandat ca membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU în 2023 și 2024. Aceste aspecte au plasat chestiunea neutralității elvețiene în centrul dezbaterilor politice și mediatice.

Tabăra „neutralității flexibile” a câștigat la vot

Astfel, s-au profilat două tabere. Cei care susțin o neutralitate flexibilă apără capacitatea Confederației de a-și adapta politica la circumstanțe. Această logică a determinat Elveția să colaboreze cu NATO, fără a fi membră.

Neutralitatea „a fost întotdeauna folosită cu un anumit grad de flexibilitate”, a declarat recent ministrul elvețian de Externe, Ignazio Cassis.

„Neutralitatea nu înseamnă că Elveția se uită în altă parte atunci când există o încălcare a normelor internaționale”, a mai spus el în timpul campaniei.

De cealaltă parte se află organizația suveranistă Pro Suisse, care a lansat inițiativa supusă votului, duminică. Aceasta, alături de Uniunea Democratică de Centrul (UDC), un partid naționalist de dreapta și cea mai mare forță politică a țării, se pronunță în favoarea unei interpretări mai stricte a neutralității.