Numărul cererilor de azil depuse pentru prima dată în ţările Uniunii Europene de către persoane în căutare de protecţie internaţională a înregistrat o creştere considerabilă în luna februarie, mai ales din partea sirienilor şi afganilor, indică un raport prezentat joi de Eurostat, agenţia europeană de statistică, transmite Reuters, citat de Agerpres.

În februarie, în statele UE au fost depuse 76.505 prime cereri de azil din partea unor cetăţeni din afara UE, o creştere cu 41% comparativ cu februarie 2022.

Din totalul cererilor de azil, mai mult de trei sferturi au fost primite în Germania, Spania, Franţa şi Italia, iar 2.745 au aparţinut unor minori neînsoţiţi, arată Eurostat.

Potrivit Eurostat, numărul ucrainenilor – care crescuse de la 2.105 în februarie 2022 la 12.190 în martie acelaşi an – a scăzut până la 1.110 în februarie 2023, inclusiv datorită faptului că mulţi refugiaţi ucraineni beneficiază de protecţie temporară.

Cetăţenii ruşi se află pe locul al 8-lea în clasamentul Eurostat, cu 2.385 de cereri.

Uniunea Europeană se confruntă cu un potenţial număr record de tentative de intrări ilegale în acest an. Agenţia de protecţie a frontierelor UE, Frontex, a raportat la începutul lunii mai cel mai ridicat număr de sosiri neautorizate în spaţiul UE pentru perioada de după 2016.

#Eurostat #migranti UE #migratie

Republica Moldova va putea face schimb de date polițienești cu autoritățile europene pentru identificarea mai rapidă a persoanelor și bunurilor căutate. Parlamentul a votat în prima lectură proiectul de lege privind cooperarea polițienească internațională.

Noile reguli prevăd schimbul automatizat de informații precum profiluri ADN, amprente, imagini faciale și date despre automobile și alte mijloace de transport. Polițiștii vor putea verifica și informații despre persoane urmărite sau dispărute, precum și despre persoane suspectate de implicare în infracțiuni transfrontaliere.

Datele vor putea fi schimbate și în cazul unor infracțiuni teroriste sau al unor evenimente majore cu impact peste graniță. Proiectul prevede interoperabilitatea cu sisteme europene și internaționale, inclusiv Europol și INTERPOL.

Pentru schimbul de informații va fi creat un punct unic de contact în cadrul Inspectoratului General al Poliției. Guvernul va desemna și puncte naționale responsabile de diferite categorii de date.

Cooperarea va include și patrule sau operațiuni comune, precum și acordarea de sprijin în cazul dezastrelor, accidentelor grave sau reuniunilor de masă cu impact transfrontalier.

Proiectul stabilește și reguli pentru protejarea datelor cu caracter personal. Informațiile transmise și primite vor fi înregistrate, iar legalitatea prelucrării lor va fi supravegheată de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal.

Proiectul urmează să fie examinat în lectura a doua.