Un copil de doi ani, pus în fața a șaisprezece jucării, nu se joacă mai bine. Se mișcă dintr-un loc în altul, apucă, lasă, apucă din nou. Jocul se fragmentează, atenția se împrăștie, iar explorarea rămâne la suprafață. Acesta nu e un scenariu ipotetic, ci exact ce a observat terapeuta ocupațională Dr. Alexia Metz în cadrul unui experiment condus la Universitatea din Toledo, publicat în Infant Behavior and Development în 2017.

Concluzia cercetării i-a surprins pe mulți părinți: copiii mici se joacă mai bine, mai variat și mai îndelungat atunci când au la dispoziție mai puține jucării, nu mai multe, transmite antena3.ro.

Ce se întâmplă, concret, când sunt prea multe jucării

Studiul a urmărit 36 de copii cu vârste între 18 și 30 de luni în două condiții diferite: un grup a primit acces la 14 jucării, celălalt la 16. Copiii din grupul cu patru jucării au putut petrece mai mult timp cu fiecare obiect, au descoperit mai multe modalități de a se juca cu el și au exersat mai mult gândirea cauzală. Cei din grupul cu șaisprezece jucării treceau rapid de la un obiect la altul, fără să ajungă la o explorare reală.

Mecanismul e relativ simplu: când numărul de opțiuni e mare, atenția copilului se îndreaptă în mod reflex spre noutate, nu spre profunzime. Fiecare jucărie nouă din câmpul vizual devine o distragere, o invitație de a abandona cea de până atunci. Rezultatul nu e stimulare suplimentară, ci fragmentarea jocului și o calitate mai slabă a experienței.

E important de precizat că cercetarea acoperă strict grupa de vârstă 18-30 de luni. A generaliza cifra „4” la un copil de 5 ani ar fi o extrapolare nejustificată. Specialiștii în educație timpurie recomandă, pentru copiii preșcolari și școlari mici, un interval de 5-10 jucării disponibile simultan, bine alese în raport cu vârsta și etapa de dezvoltare.

139 de jucării și iluzia stimulării

Realitatea din multe case e departe de aceste repere. Un studiu citat în Psychology Today arată că familiile americane de clasă mijlocie aveau, în medie, 139 de jucării vizibile și accesibile copilului. Datele provin din 2012 și se refereau la un context cultural specific, însă tendința de acumulare este recunoscută larg de specialiști.

Problema nu e că există multe jucării în casă. Problema apare când toate sunt disponibile simultan. Diferența e importantă și deschide calea spre o soluție practică pe care mulți părinți o ignoră.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Rotația jucăriilor

O soluție simplă este rotația: doar o parte dintre jucării rămân la îndemâna copilului, iar celelalte sunt păstrate și schimbate periodic.

Astfel, jucăriile „uitate” pot deveni din nou interesante, fără ca părinții să cumpere mereu altele.

Mai puțin, dar mai bine

Specialiștii recomandă jucării care îi permit copilului să exploreze, să construiască, să-și folosească imaginația și să rezolve probleme, în locul celor care oferă o singură acțiune prin apăsarea unui buton.

Mai multe jucării nu înseamnă neapărat mai multă stimulare. Uneori, mai puține opțiuni înseamnă mai multă concentrare, creativitate și joacă.

#jucarii copii #studiu

Rusia se pregăteşte pentru ca războiul din Ucraina să continue ani de zile, planificând cheltuieli de război record şi renunţând la planurile de reducere a bugetelor militare, scrie adevărul.ro.

Cheltuielile militare prevăzute pentru anul viitor, în valoare de 17,1 trilioane de ruble (205 miliarde de dolari), ar reprezenta o creştere anuală de peste 40% faţă de cheltuielile de apărare planificate pentru acest an – sumele totale reale rămân clasificate – şi o creştere de aproape 380% faţă de anul dinaintea începerii războiului. Oficialii prevăd doar o scădere uşoară, la 16,6 trilioane de ruble în 2028 şi la 16,3 trilioane de ruble în 2029.

Această traiectorie reprezintă o schimbare bruscă faţă de situaţia de acum un an, când Moscova intenţiona să modereze creşterea cheltuielilor militare, în încercarea de a reduce deficitul bugetar şi de a reface rezervele epuizate în timpul războiului.

În schimb, noul buget vine într-un moment în care negocierile mediate de SUA sunt în mare parte blocate, oficialii europeni avertizează din ce în ce mai des asupra atacurilor hibride dirijate de la Moscova, iar Rusia continuă să bombardeze oraşele şi infrastructura ucrainene.

„Putin ridică miza”, a declarat Kirill Rogov, directorul Re: Russia, un grup de cercetare cu sediul la Viena. El transmite mesajul că Rusia „va continua să investească în război, iar Europa trebuie să decidă dacă este pregătită să menţină acelaşi nivel de sprijin” pentru Ucraina, a explicat el. Schimbarea este deosebit de frapantă în comparaţie cu aşteptările de acum un an, când planul de cheltuieli alimentase speranţele că acest conflict s-ar putea încheia în cele din urmă, a mai spus Rogov.

Putin a subliniat cât de mult s-au schimbat lucrurile joi, când i-a acuzat pe oficialii europeni că agravează tensiunile cu Rusia şi se pregătesc pentru un potenţial conflict în a doua jumătate a acestui deceniu, făcând referire la exerciţiile militare din Marea Baltică şi la declaraţiile politicienilor occidentali cu privire la exclava baltică Kaliningrad. El a afirmat că Rusia nu are intenţia de a ataca Europa, dar a avertizat că orice atac direct asupra teritoriului rus ar forţa Moscova să ia în considerare utilizarea întregii game de arme de care dispune.

„Înţelegem că ne-am confrunta cu un adversar de două ori mai mare decât noi din punct de vedere al populaţiei, cu un potenţial economic şi militar semnificativ”, a spus Putin. „Nu dispunem de atâtea forţe şi mijloace pentru a contracara această ameninţare. Dar nimeni nu dispune de mijloacele de distrugere de care dispune Rusia astăzi”, a recunoscut el.